Guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din 2020. Cîțu: Deficitul bugetar crește la 9,1% din PIB, respectiv 96 mld. lei, pe o contracţie economică de 4,2%
Florin Citu
Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, cea de-a treia rectificare bugetară din 2020, care majorează deficitul bugetar la 9,1% din Produsul Intern Brut, de la 8,6% din PIB estimat anterior.
La rectificarea aprobată luni a fost avută în vedere o contracţie economică de 4,2%.
"Este necesară această rectificare pentru că am avut o situaţie care a generat noi şi noi provocări, noi şi noi cheltuieli. A trebuit să facem faţă la reglementări nou apărute care au generat noi cheltuieli şi, practic, este absolut necesară adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru a atinge câteva obiective. Primul - asigurarea resurselor pentru plata pensiilor, se ştie că am crescut punctul de pensie cu 14% şi este necesar să asigurăm resursele financiare pentru plata pensiilor", a declarat Orban, la începutul şedinţei de Guvern.
"În şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobată cea de-a treia rectificare pe anul 2020. Prin această rectificare, deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% şi un PIB nominal de 1.050 miliarde lei. Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat şi 0,8 miliarde prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat", a anunţat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Palatul Victoria, într-un briefing de presă după şedinţa Executivului.
Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la valoarea de 337,8 miliarde de lei, respectiv 32,2% din PIB, din care 298,3 miliarde de lei (28,4% din PIB) venituri din economie şi 39,5 miliarde de lei (3,8% din PIB) fonduri externe nerambursabile.
Cheltuielile sunt estimate la valoarea de 433,8 miliarde de lei, respectiv 41,3% din PIB.
Sănătatea a primit 1 mld. lei și bani pentru vaccinul COVID-19
Potrivit ministrului Finanţelor, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu suma de un miliard de lei la rectificare. Acesta a precizat, totodată că au fost aprobaţi şi banii cu care România contribuie la instrumentul financiar al UE privind refinanţarea producătorilor de vaccinuri împotriva COVID, astfel încât România să aibă acces la aceste vaccinuri.
"Principalele suplimentări la bugetele ministerelor: un miliard de lei pentru Ministerul Sănătăţii, un miliard pentru plata facturilor aferente proiectelor finanţate din Programul Naţional Dezvoltare Locală PNDL, 1,1 miliarde de lei subvenţiile în agricultură din fonduri externe nerambursabile, 160 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă şi pentru sprijinul la motorina utilizată în agricultură, 179 milioane de lei la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din care 130 de milioane de lei pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului şi 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020. 1,2 miliarde de lei suplimentarea fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi 567 de milioane de lei reprezentând contribuţia la Bugetul UE şi suplimentarea fondului instrumentului financiar pentru sprijin de urgenţă în vederea refinanţării producătorilor de vaccinuri SarsCov2 din portofoliul Comisiei Europene pentru a se asigura accesul României la vaccinuri", a menţionat ministrul Finanţelor.
Transpoturile primesc bani în plus
Florin Cîţu a explicat că principalele modificări faţă de cifrele anunţate săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor sunt transferul a 49 de milioane de lei către Ministerul Transporturilor şi economia de 134 de milioane de lei realizată în bugetul Ministerului Finanţelor.
"S-au mai schimbat realocări de sume în interiorul ministerelor şi ne-am asigurat la Ministerul Transporturilor că există banii pentru continuarea programului de investiţii pe fonduri europene, cei 49 de milioane de lei. (...) De asemenea, s-au asigurat economii la Ministerul Finanţelor Publice, în special la cheltuieli de personal, de 80 de milioane de lei, realizându-se realocări în interiorul bugetului pentru asigurarea plăţilor despăgubirilor CEDO. Deci de la bugetul iniţial al Ministerului Finanţelor Publice am realizat economii pe cheltuieli de personal de 134 de milioane de lei în urma reorganizării şi modului de muncă telemuncă. (...) La Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - o influenţă pozitivă de aproximativ 1,8 miliarde de lei, asigurându-se sumele pentru plata pensiilor majorate şi recalculate cât şi pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei de covid: şomajul tehnic, măsura de 41,5%, munca flexibilă", adăugat ministrul Finanţelor.
La începutul ședinței de Guvern, premierul Ludovic Orban a declarat că rectificarea bugetară este ”absolut necesară” pentru plata pensiilor şi pentru asigurarea plăţilor din cadrul măsurilor active, ''indiferent că este vorba de şomaj tehnic sau de programul flexibil de muncă".
"Este necesară această rectificare pentru că am avut o situaţie care a generat noi şi noi provocări, noi şi noi cheltuieli. A trebuit să facem faţă la reglementări nou apărute care au generat noi cheltuieli şi, practic, este absolut necesară adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru a atinge câteva obiective. Primul - asigurarea resurselor pentru plata pensiilor, se ştie că am crescut punctul de pensie cu 14% şi este necesar să asigurăm resursele financiare pentru plata pensiilor", a declarat Orban, la începutul şedinţei de Guvern.
Premierul a adăugat că, de asemenea, este necesară asigurarea resurselor financiare pentru "plăţile din cadrul măsurilor active, indiferent că este vorba de şomaj tehnic sau de programul flexibil de muncă".
"De asemenea, este necesară o creştere a cheltuielilor în domeniul sănătăţii, în special la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru a face faţă cheltuielilor sporite din domeniul Sănătăţii provocate de pandemia de COVID", a precizat Orban, potrivit Agerpres.
El s-a referit şi la sumele suplimentare alocate pentru investiţii la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei pentru "a putea face faţă plăţilor, în cadrul programelor de investiţii locale".
"De asemenea, a fost necesară rectificarea bugetară pentru a putea asigura resurse financiare suplimentare pentru plăţile care au apărut în cursul acestui an, fie că e vorba de plăţi pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafeţe au fost afectate de secetă, fie că este vorba de plăţi care trebuie făcute pentru decontarea subvenţiei la motorină", a explicat şeful Guvernului.
Premierul a făcut referire şi la situaţia legată de solicitările venite din partea consiliilor judeţene şi primăriilor.
"Consiliile judeţene şi primăriile solicită echilibrarea bugetelor locale pentru a face faţă cheltuielilor sociale, la nivelul consiliilor judeţene cheltuielilor pentru Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, iar la nivelul primăriilor este nevoie de o echilibrare a bugetelor locale pentru a aloca resurse suplimentare către bugetele locale, astfel încât să facă faţă plăţilor asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi. Din acest motiv a trebuit să suplimentăm, să realimentăm Fondul de rezervă al Guvernului care a utilizat resursele pentru a face faţă cheltuielilor de diverse feluri, fie în domeniul Sănătăţii, fie în domeniul ordinii publice, fie în alte domenii de activitate, astfel încât să putem realiza o echilibrare care să asigure resursele financiare către autorităţile locale pentru plăţile sociale", a spus Orban.
Şeful Executivului a arătat că rectificarea este necesară şi pentru realizarea unor plăţi în cadrul diferitelor scheme de ajutorare a companiilor care au fost afectate de pandemia de COVID.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS