A treia rectificare bugetară din acest an, pentru finanțarea crizei sanitare, a fost prezentată în Guvern. Deficitul crește cu 5 mld. lei, la 9,1% din PIB
Sedinta de Guvern
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a prezentat miercuri seară, în şedinţa de Guvern, a treia rectificare bugetară din acest an, prin care se asigură finanţarea necesară în sănătate, asistenţă socială şi educaţie.
"În şedinţa de Guvern din această seară am prezentat în primă lectură a treia rectificare de anul acesta. Prin această rectificare se asigură finanţarea necesară în domeniul sănătăţii, asistenţei sociale şi educaţiei şi în acelaşi timp asigurăm continuarea investiţiilor. În acest an sunt estimate la 55 miliarde lei, o creştere faţă de bugetul iniţial cu 4,5 miliarde. Am avut execuţia la 10 luni şi este cea mai bună din ultimii 10 ani: 35,4 miliarde lei, mai mult decât s-a cheltuit în tot anul 2016, în tot anul 2017 şi în tot anul 2018. De aceea continuăm investiţiile şi această rectificare asigură resursele necesare", a spus ministrul Finanţelor la finalul şedinţei de Guvern.
Acesta a reiterat principalii parametri ai acestei rectificări, respectiv o creştere a deficitului bugetar de la 8,6% din PIB, la 9,1% din PIB, adică 96 miliarde lei.
"Comisia Naţională de Prognoză şi-a revizuit estimările şi estimează o contracţie de 4,2%. Creşterea deficitului este de 5 miliarde", a afirmat Cîţu.
El a explicat că această creştere este dată de două elemente: o scădere a veniturilor de 4,2 miliarde lei şi o creştere a cheltuielilor la 41,3% din PIB.
Potrivit ministrului, în cazul diminuării veniturilor, 2,2 miliarde lei reprezintă "influenţa negativă" a veniturilor din economie, ca urmare a faptului că pe parcusul anului au fost luate măsuri fiscale prin care 16 miliarde lei au rămas la companii. Aceste măsuri fiscale expirau pe 25 octombrie şi s-a luat decizia de a fi prelungite până pe 25 decembrie. Totodată, s-a decis şi reeşalonarea datoriilor acumulate la buget de companii de la începutul stării de urgenţă până pe 25 octombrie.
"Aceste două măsuri duc la venituri mai mici faţă de ce estimam la rectificarea a doua. În acelaşi timp, execuţia bugetară arată că în acest an, şi datorită acestor măsuri şi datorită faptului că am investit mai mult şi am luat şi alte măsuri ce au ajutat economia, veniturile bugetului general consolidat după 10 luni sunt mai mari decât veniturile de anul trecut, într-o perioadă de creştere economică. Vreau să accentuez acest lucru: în plină perioadă de criză economică, cea mai mare criză din ultima sută de ani, am reuşit încasări la bugetul de stat mai mari decât anul trecut, când economia creştea. (...) Estimăm pentru finalul anului venituri mai mari pentru tot anul decât cele din 2019, chiar şi cu această criză", a subliniat Cîţu.
El a adăugat că al doilea element ce duce la creşterea deficitului este faptul că cheltuielile bugetului general consolidat ajung la 41,3% din PIB, respectiv 433,8 miliarde lei.
"Şi aş vrea să vă spun câteva ministere unde sunt alocate mai multe resurse la această rectificare bugetară: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - 1,6 miliarde de lei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - 1,1 miliarde de lei, Ministerul Sănătăţii - un miliard de lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - 1 miliard de lei, Ministerul Fondurilor Europene - 105 milioane de lei, Ministerul Public - 90 de milioane de lei şi după aceea Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - 19 milioane de lei. Şi mai sunt şi alte ministere care primesc sume mai mici, dar sunt ministere care primesc sume la această rectificare. Bineînţeles că sunt şi ministere care au observat economii după 10 luni de zile de execuţie şi aceste ministere au pus aceste economii la dispoziţia Guvernului. După cum ştiţi, rectificarea bugetară este publică, pe site-ul Ministerului de Finanţe. Este în transparenţă şi vom putea discuta pe marginea ei şi în perioada următoare", a precizat şeful de la Finanţe.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS