Asta prevede un proiect de modificare a Legii privind combaterea terorismului şi a spălării banilor.

Cei vizaţi sunt speriaţi că vor fi luaţi la întrebări privind locul de muncă, iar experţii fiscali cred că nu există resurse pentru a putea fi analizate atât de multe tranzacţii.

Oficiul de Prevenire şi Combatere a spălării banilor vrea să schimbe regulile. Potrivit proiectului, oricine trimite din străinătate în România sau de aici peste hotare - mai mult de 1.000 de euro - ar trebui să precizeze şi sursa banilor.

Autorităţile vor verifice astfel dacă nu este vorba despre spălarea banilor sau de finanţare a terorismului, conform unei prevederi europene. În cazul în care există suspiciuni, tranzacţia poate fi suspendată.

Proiectul prevede şi amenzi pentru persoanele fizice de până la 150.000 de lei în cazul în care dau date false.

Liviu Dragnea, președinte PSD: „Orice măsură de verificare e necesară, dar ar trebui să fie o abordare destul de cumpătată în ce priveşte banii românilor.”

Florin Cîțu, PNL: „Acest proiect de lege îi tratează pe românii care lucrează în străinătate ca pe nişte terorişti sau ca pe nişte infractori. Sistemul financiar-bancar are pentru fiecare client aşa numitul „know your client” sau „ne cunoaştem clientul”, care se asigură că în spate nu sunt bani pentru finanţări teroriste şi alte infracţiuni. Deja există tot felul de instrumente prin care putem să verificăm provenienţa banilor. Nu este nevoie de o suprareglementare.”

Măsura este criticată şi de asociaţiile de români din străinătate.

Daniel Tecu: „Statul român ar trebui să privească şi la alte state europene, sunt țări care au pus o limită mult mai mare: până la 10.000 de euro. Cred că un astfel de mesaj ar face ca românii din diaspora să fie descurajaţi să mai trimită bani în ţară şi să nu uităm că românii din diaspora sunt cei mai mari investitori ai României.”

Peste patru milioane de români sunt plecaţi în străinătate, conform estimărilor, iar sumele trimise de ei în ţară sunt din ce în ce mai mari.

Dacă în 2014 vorbeam despre 2,4 miliarde de euro, anul trecut suma a fost cu un miliard mai mare. Pe de altă parte nimeni nu ştie cum vor fi verificate tranzacţiile.

Adrian Benta, consultant fiscal: „Plafonul este destul de mic. Se vor strânge din raportări foarte multe date şi probabil va fi foarte greu să le verifici şi să faci inspecţiile dacă se impun.

Iniţiativa este în dezbatere publică şi urmează să fie supusă votului în Parlament.