El a subliniat că nu înţelege taxa pe lăcomie anunţată de ministrul Finanţelor printre măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate de anul viitor.

"Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări. ROBOR este o dobândă medie la care băncile se împrumută între ele. Sigur că această dobândă odată stabilită, este stabilită pe mai multe termene, dar de obicei ROBOR la 3 luni şi 6 luni, unul dintre ele este luat în calcul la rata lunară a creditelor. Fiecare debitor care a luat un credit de la bancă are de returnat lunar o rată care este de bază şi la care se adaugă un nivel al ROBOR. (...) Dar nu înţeleg taxa pe lăcomie. Cred că aici este nevoie de o reflecţie filosofică ceva mai adâncă pentru că nu ştiu a cui lăcomie este. Băncile, dacă ar stabili singure ROBOR, statul ar putea să spună aşa: ţi-ai stabilit un ROBOR foarte sus, tu banca cutare, iată, eşti lacomă şi pentru această lăcomie eu stat sunt îndreptăţit prin Constituţie şi prin legile ţării să te taxez. Dar nu e aşa. Rata ROBOR este în funcţie de nişte realităţi din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei. Când inflaţia a fost timp de doi ani şi jumătate la niveluri foarte joase, un an şi jumătate a fost chiar sub inflaţia medie, adică sub nivel zero, în toată acea perioadă rata ROBOR a fost zero şi ceva. Când rata inflaţiei a început să urce, în octombrie anul trecut, şi nu a urcat din alt motiv decât din unul: şocul creat de anumite autorităţi de reglementare care au scumpit rând pe rând şi periodic timp de mai multe ori, din octombrie anul trecut şi până în vara acestui an, energia electrică, energia termică, gazele naturale, produse ale căror scumpiri se reflecta în întregul tablou al preţurilor.(...) Astea fac inflaţie şi ROBOR se umflă şi el, pentru că ROBOR e o dobândă şi sunt două surori siameze în economia unei ţări, dobânda şi inflaţia", a explicat Vasilescu, la Digi24, potrivit Agerpres.

În opinia sa, statul ar trebui să spună că taxează băncile deoarece inflaţia este mare şi ROBOR urcă.

"Se aplică taxa pe activele băncilor, dar atunci statul ar trebui să spună: pentru că, iată, eu stat sunt în situaţia de a avea inflaţie mare şi ROBOR urcă, în condiţiile astea taxez băncile. Şi atunci este în regulă. Apare o chestiune clară. Nu poţi să spui că băncile sunt lacome pentru că majorează ROBOR din cauza unor dereglări ale sistemului economic, prin inflaţie în primul rând", a adăugat oficialul BNR.

Vasilescu afirmă că statul are dreptul prin constituţie de a impune taxe, în condiţiile în care România are cel mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, însă totul trebuie să fie făcut transparent.

"Eu nu pot să fac un comentariu cu privire la responsabilitatea statului de a taxa, din două motive. În primul rând statul are dreptul prin Constituţie şi prin legile ţării de a stabili, de a taxa, de a impune anumite taxe. Pe de altă parte, în situaţia în care România în momentul de faţă are un buget aşa cum este el, adică la nivel de venituri are cel mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, era neîndoielnic faptul că trebuia să vină o creştere de taxe, pentru că nu putem rămâne la nivelul ţării cu un buget care să aibă în partea de venituri cel mai mic cuantum raportat la PIB-ul României. Şi atunci trebuia făcut ceva. Dar să facem transparent. De ce pun această problemă? N-aş pune-o, e o chestiune de filosofie care poate să treacă neobservată, dar în condiţiile în care ochii societăţii sunt aruncaţi pe bănci, în condiţiile în care prin Parlament trec legi care îngreunează situaţia băncilor şi până la urma vor îngreuna situaţia celor care se împrumută la bănci, pentru că, vrând nevrând, creşterea costurilor se va reflecta în ce au de plătit debitorii băncilor, şi atunci să nu mai vii tu stat încă o dată şi să mai arunci povara asta a lăcomiei pe spatele băncilor, pentru că statul e primul care pierde", a mai afirmat Adrian Vasilescu.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat marţi că Executivul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de le.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă", a explicat Teodorovici, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.

Astfel, conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, pentru ROBOR la 3 şi 6 luni între 1,51 şi 1,7% taxa va fi de 0,2%, pentru ROBOR între 1,71 şi 2,5% de 0,4%, ROBOR între 2,51 şi 3% de 0,6%, iar dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă taxa va fi de 0,9% şi se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5%.

Teodorovici a afirmat că este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită "taxă pe lăcomie", ea fiind menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.

"Este pe deplin argumentat dacă denumim această taxă ca taxă pe lăcomie, pentru că, dacă ne uităm la zona bancară din România şi pot da câteva elemente pentru a vedea de ce această propunere este făcută de Guvern şi este o propunere care să protejeze românul, pentru că obligaţia noastră ca şi guvernanţi este să protejăm interesele cetăţeanului din România. În România, expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Deci, băncile preferă în cele mai multe cazuri să vină către stat, să cumpere titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia reală", a spus şeful MFP.

El a adăugat, de asemenea, că profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.