Patru din zece români vor să ia un credit în următoarele şase luni. BNR limitează gradul de îndatorare, de la 1 ianuarie 2019
Euro, taxe, credite
Patru din zece români (44%) au în plan să contracteze un credit în următoarele şase luni, iar peste 80% dintre aceştia vor apela la acest tip de finanţare pentru a renova locuinţa sau pentru achiziţia unei maşini.
Acestea sunt rezultatele unui sondaj efectuat de GfK pentru grupul britanic International Personal Finance, din care face parte şi Provident Financial România.
Cu un procentaj de 44% al celor care intenţionează să ia un credit în perioada următoare, România este depăşită la acest capitol doar de Mexic, cu 48% din totalul populaţiei.
Pe continentul european, 37% dintre polonezi, 24% dintre cehi, 16% dintre unguri, 14% dintre lituanieni şi doar 11% dintre spanioli intenţionează să apeleze la creditare în următoarele şase luni.
În cazul românilor, topul motivelor pentru împrumut sunt: îmbunătăţirea locuinţei (47%), achiziţia unei maşini (44%), produsele electronice şi electrocasnice (41%), cheltuielile cu sănătatea (41%) şi cele neprevăzute (37%).
Sondajul arată că şase din 10 români alocă între 10 şi 30% din veniturile lunare pentru plata ratelor la creditele active. Acelaşi procent din venitul lunar este alocat de 56% dintre vecinii unguri şi polonezi, 55% dintre spanioli şi 51% dintre cehi.
Pe de altă parte, respondenţii din România sunt mai precauţi şi doar 2% alocă peste 60% din venituri, faţă de 3% în Polonia şi chiar 8% în Lituania.
Potrivit sursei citate, opt din 10 români sunt confortabili cu plata ratelor aferente unui împrumut, la un nivel similar cu situaţia din Cehia. Pe de altă parte, doar 60% dintre lituanieni afirmă că achitarea unui împrumut este confortabilă.
De asemenea, tot opt din 10 români spun că nu au întâmpinat probleme cu plata la timp a ratelor, în media europeană, în timp ce respondenţilor din Cehia le-a fost cel mai uşor să se încadreze în termenele necesare plăţii ratelor (86%), iar cel mai dificil a fost pentru cei din Ungaria (69%).
Sondajul a fost efectuat în luna octombrie, pe un eşantion de peste 3.500 de respondenţi, din şapte ţări: Cehia, Lituania, Mexic, Polonia, România, Spania şi Ungaria.
Condiții noi pentru credite, din 2019
Începând din 1 ianuarie 2019, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută, a stabilit BNR.
De asemenea, potrivit Regulamentului pentru modificarea condiţiilor de creditare aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale.
Noile limite se vor aplica din 1 ianuarie 2019.
"Consiliul de Administraţie al BNR a adoptat astăzi, 17 octombrie a.c., Regulamentul pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările şi completările ulterioare. Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor. Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi IFN", a anunțat banca centrală, în luna octombrie.
Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.
De asemenea, creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).
Banca centrală oferă şi un exemplu cu privire la impactul noului regulament asupra nivelului ratelor maxime contractate de debitori. Astfel, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă este de 1.413 lei până la 31 decembrie 2018, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să nu depăşească 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie anul viitor, faţă de 1.996 lei în prezent.
În ceea ce priveşte îndatorarea la nivel individual pe segmentul creditelor ipotecare, media pieţei până la 31 decembrie este de 47% urmând ca, după 1 ianuarie, să scadă la 40% (45% pentru prima locuinţă). De asemenea, la creditele de consum, gradul de îndatorare la nivel individual este de 45% urmând să se reducă la 40% din 2019.
Potrivit BNR, unul dintre obiectivele urmărite la modificarea Regulamentului este simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare în condiţiile în care, conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant. Un alt obiectiv este protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.
Pe acelasi subiect: