GĂSIȚI AICI DOCUMENTUL GUVERNULUI.

Guvernul a anunţat că va introduce o ”taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul ROBOR la 3 şi la 6 luni şi speră să obţină suplimentar 3,6 miliarde de lei anul viitor.

Anunţul vine după ce, duminică, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a lansat un atac la adresa băncilor şi le-a acuzat că nu sprijină economia şi ”stabilesc dobânda pe care trebuie să o plătească românul”.

Astfel, taxa este zero dacă nivelul mediu al ROBOR la 3 şi 6 luni rămâne la 1,5% sau mai mic. Taxa va fi 0,2%, dacă media nivelului ROBOR la 3 şi 6 luni este cuprinsă între 1,5 şi 2% şi creşte la 0,4%, dacă media ROBOR este între 2 – 2,5%, inclusiv. 

Taxa creşte la 0,6% dacă media ROBOR este între 2,5 – 3% şi la 0,9%, dacă Robor este între 3 – 3,5%. Dacă media trimestrială ROBOR depăşeşte cu peste 2 puncte procentuale pragul de referinţă, taxa de 0,9 % creşte progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5 puncte procentual.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă", a explicat Eugen Teodorovici.


Prețul gazelor, plafonat timp de trei ani

Teodorovici a mai anunţat, începând de la 1 ianuarie 2019, o plafonare preţului la gazele naturale la 68 lei/MWh, o măsură necesară pentru că, spune el, producătorii vând gazele naturale extrase la un preţ de trei ori mai mare decât preţul de producţie. Măsura se va aplica până în 28 februarie 2022, potrivit ministrului.

”Este o măsură avută în vedere pentru a proteja atât consumatorii casnici, cât şi mediul economic. Din păcate, comportamentul unor companii din diferite sectoare de activitate ale economiei arată foarte clar un dispreţ faţă de ce înseamnă economia din România. Un comportament, desigur, în baza unor legi existente, dar un comportament, nu ştiu dacă pot să-l numesc imoral, dar incorect faţă de ce înseamnă economia din România, acolo unde aceste companii şi-au găsit, să spunem aşa, proiecte, dezvoltă proiecte (...) Prin diferite metode, fie, cum este cazul sectorului de gaze, prin aceste preţuri, prin diferenţe foarte mari între ce înseamnă preţ de producţie şi preţul final pe care consumatorul îl plăteşte”, a spus ministrul.

”Preţul de achiziţie plătit de furnizori pentru gazele din producţia internă curentă, necesare pentru acoperirea consumului clienţilor finali, nu poate depăşi valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător. Necesitatea adoptării acestei măsuri a rezultat din comportamentul incorect aplicat de producători, care vând gazele naturale extrase la un preţ de trei ori mai mare faţă de preţul de producţie. Unul dintre efectele măsurii este de a majora potenţialul de creştere a economiei în ansamblu”, a mai spus Teodorovici.

În ceea ce privește Pilonul II de pensii, ministrul a anunțat scăderea comisionului de administrare la 1% de la 2,5%. “Comisionul de 0,05% din active se modifică în funcție de performanța. O persoană trebui și e normal să poată să se retrage pe bază de cerere individuală, după minimum 5 ani de participare”, a explicat ministrul.

Guvernul ia de la companiile de stat 35% din sumele prevăzute pentru investiţii care nu au fost realizate

"Am văzut în spaţiul public o discuţie vizavi de companiile de stat, că an de an Ministerul de Finanţe sau Guvernul României ia din aceste companii, unde statul este, să spunem, acţionar, într-o anumită măsură, partea de resurse financiare, văduvind aceste companii de ceea ce ele pot cheltui pe zona de investiţii. Cu toate că am văzut de foarte multe ori că niciodată nu a fost pusă în pericol vreo investiţie pe care vreo companie avea de gând să o deruleze şi tocmai ca să determinăm companiile să facă investiţii, schimbăm abordarea şi spunem aşa: că operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară vor distribui şi vira în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018 sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat 35% din sumele pentru investiţii care au rămas nerealizate. Cu alte cuvinte, este o măsură care, practic, determină companiile să facă investiţii. Nu vrea nimeni să ia aceste fonduri, care oricum se cuvin statului, statul fiind în aceste companii acţionar", a spus Teodorovici.

Pe de altă parte, acesta a precizat că, pe zona de comunicaţii, se introduce un nivel minim referitor la licitaţiile privind licenţele 3G, 4G, 5G, un nivel care este raportat la un procent corelat şi cu numărul de ani pentru care se solicită acea licenţă de operare, la nivelul ANCOM.

"De asemenea, în energie şi comunicaţii se majorează taxele aferente pe ANRE şi ANCOM la 3%", a mai spus ministrul Finanţelor, care a prezentat la Palatul Victoria un set de măsuri fiscal-bugetare şi în domeniul investiţiilor publice, pentru anul 2019, care sunt incluse într-o Ordonanţă ce urmează a fi publicată pe site-ul MFP.

Şeful de la Finanţe a subliniat că printre aceste măsuri se va regăsi şi o prevedere legată de majorarea accizelor la tutun, conform prevederilor Directivei Europene 2011/64.

"Dar, de fapt, este doar o reglare, în fine, un calcul făcut în baza acestei directive, este o solicitare expresă făcută de Comisia Europeană, prin câteva scrisori trimise de comisarul european Moscovici, deci, nu este o majorare pe care Guvernul o decide, este o recalculare conform directivei deja existente, deci nu este o majorare, să spunem, de acciză, cum probabil s-ar grăbi unii să menţioneze", a explicat ministrul.

Firmele de construcţii, scutite de la plata contribuţiilor sociale în următorii 10 ani

O altă măsură anunțată de Guver este și scutirea firmelor de construcţii de la plata contribuţiilor sociale în următorii 10 ani, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028.

Astfel, nu vor luate, în calculul contribuţiilor datorate de firmele din costrucţii, veniturile din salarii realizate în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 de către persoanele fizice în baza contractelor de muncă încheiate cu firmele respective.

Totodată, angajaţii care sunt scutiţi de la plata CASS vor beneficia de asigurare medicală in această perioadă. În plus, în perioada amintită, contribuţia de asigurări sociale se reduce cu 3,75% pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate din activităţi în sectorul construcţiilor.

În luna noiembrie, reprezentanţii Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) au avertizat că actuala criză din domeniul construcţiilor ar putea împringe economia în recesiune.

Ei au cerut Guvernului subvenţii şi facilităţi fiscale pentru a putea mări salariile muncitorilor din construcţii şi a opri exodul angajaţilor în străinătate, precum şi un salariu minim în construcţii de 500 de euro, la o impozitare totală de 20%, redusă de la circa 45% în prezent.

GĂSIȚI AICI DOCUMENTUL GUVERNULUI.

Peste 300 mil. lei în 2019, pentru Programul 'Staţiuni balneare'

Societăţile din domeniul balneo şi în special cele 31 de staţiuni balneoclimaterice vor fi beneficiarii Programului "Staţiuni balneare", care va avea o alocare bugetară totală de aproximativ 310 milioane de lei în 2019, a anunţat Eugen Teodorovici.

Potrivit acestuia, programul este finanţat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

"Aici, beneficiarii sunt în principal cele 31 de staţiuni balneoclimaterice. Alocarea bugetară va fi de aproximativ 310 milioane de lei în 2019 şi finanţarea se va face în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile ale societăţilor comerciale şi se va acorda sub forma unei scheme de ajutor de stat în limita a 200.000 de euro. Câteva exemple dintre articolele care se pot finanţa: reabilitarea şi modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de transport care să faciliteze accesul în staţiunea balneară respectivă, extindere construcţii reabilitare capacităţi de tratament balnear, achiziţii în scop de dezvoltare turistică, achiziţiile de echipamente, mobilier, aparatură medicală, pregătirea şi formarea personalului de specialitate etc.", a explicat el.

Vedeți mai jos declarațiile ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici: