Creşterea indicelui ROBOR a început în toamna anului trecut, având o evoluţie fulminantă, de la 1% la mijlocul lunii septembrie, mai precis pe 18 septembrie, la 2,05%, la finalul anului. În 2018 acesta şi-a continuat creşterea, urcând de la 2,05% pe 3 ianuarie la 3,09% la 29 noiembrie.

În luna iulie, pe 30, indicele ROBOR la 3 luni a atins pragul de 3,47%, nivel care s-a menţinut constant până la şedinţa din 3 august.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României afirma în cadrul unei conferinţe că iniţial a văzut în creşterea ROBOR-ului o şansă de a scăpa de obsesia cursului de schimb.

"În mod normal, aş fi terminat aici. Dar sunt importante chestiunile de colaborare dintre Banca Naţională şi industria bancară. Colaborarea e legată chiar de compliance şi aş discuta-o în contextul acestei noi vedete care domină, de un an de zile, o parte din dezbaterea publică - dobânda ROBOR. Când a apărut, am răsuflat uşurat că scăpăm de obsesia cursului, dar, după un an, de la curs s-a ajuns la obsesia ROBOR. Ce probleme avem aici? În primul rând, ROBOR este un produs al dumneavoastră, al pieţei, care a ajuns o problemă a noastră, a Băncii Naţionale. Noi îl calculăm (ca să-i dăm credibilitate), pe baza unui regulament de piaţă aprobat de BNR, dar cu datele dumneavoastră. La fel procedăm şi cu cursul - Cursul pieţei valutare de la Bucureşti calculat de Banca Naţională a rămas Cursul Băncii Naţionale. Şi mai auzi: 'Banca Naţională a cotat...' - sunt 20 de ani de când tot spunem că BNR nu cotează nicio monedă, cel mult intervine pe piaţă; dumneavoastră cotaţi, faceţi tranzacţii", a spus Isărescu, la o conferinţă de specialitate.

Guvernatorul BNR a afirmat în mai multe rânduri că nu este confortabil cu avalanşa de ştiri despre ROBOR, potrivit Agerpres.

"Eu nu sunt confortabil cu această, aşa să zic, avalanşă de ştiri că a venit Apocalipsa cu ROBOR-ul la 3,20%. A fost 4%, 5% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească. Au fost şi mai înalte. Să creaţi un nou bau-bau, nu neapărat dumneavoastră, un nou bau-bau, de la curs acum am ajuns la ROBOR, cred că este o uşoară exagerare şi să spun aşa: invit la calm. Mai multă atenţie când tot promovaţi ideea că s-a ajuns la...ce record este dacă acum patru ani a fost mult mai mare. A atins recordul ultimilor trei ani şi 12 zile şi 5 luni. Deci nu e vorba dacă eu sunt confortabil. Este un nivel care este oricum la jumătatea ratei inflaţiei pe care o avem în prezent. Deci sub nicio formă nu se poate spune că este o exagerare. Exagerare apare la această mediatizare excesivă. Mesajul nostru este că lumea a ieşit cu întârziere în Europa, în Zona Euro, din perioada dobânzilor foarte scăzute şi România nu poate să fie izolată de ceea ce se întâmplă în lume", a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă este confortabil cu actualul nivel al ROBOR-ului.

În luna noiembrie, guvernatorul băncii centrale a subliniat că dobânzile sunt unde trebuie, iar mişcările actuale ale ROBOR sunt absolut normale în funcţionarea unei pieţe.

"Dobânzile sunt unde trebuie. Fluctuaţiile sunt mici. Pentru dumneavoastră poate sunt mari, pentru noi sunt rezonabile. ROBOR la 3 luni, care este acum principala obsesie (...), cam din august se plimbă între 3,1% şi 3,4%. Noi spunem că este stabil, dumneavoastră, ca să faceţi ştiri, spuneţi că s-a prăbuşit, a crescut... Dar mişcările între 3,1% şi 3,4% le vedem în continuare, nu le considerăm a fi nici creştere, nici scădere. Sunt absolut normale în funcţionarea unei pieţe. Cam pe acolo le vedem şi în perioada următoare", a explicat Mugur Isărescu.

Pe lângă ROBOR, guvernatorul a încercat să explice în cadrul conferinţelor de presă rolul operaţiunilor repo, prin intermediul cărora Banca Naţională oferă băncilor lichiditate. Operaţiunile repo sunt tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei.

BNR a început să realizeze operaţiuni repo încă din toamna anului trecut. Anul a acesta a organizat nu mai puţin de 11 de astfel de operaţiuni prin care oferit băncilor 98 de miliarde de lei.

Bancherii par optimişti în ceea ce priveşte evoluţia ROBOR-ului, cel puţin pentru acest an.

"Deja există o stabilitate şi după prognoza de inflaţie se pare că s-a potolit creşterea ROBOR, aşa-numită agresivă, eu nu cred că a fost agresivă, dar aşa a fost considerată şi s-a comentat, s-a potolit şi nu mai aşteptăm creşteri mari în următoarea perioadă. Spre sfârşitul anului o să fie multă lichiditate în piaţă şi chiar s-ar putea să vedem o mică scădere", a declarat, în noiembrie, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.

În schimb, Csaba Balint, analist macroeconomic la OTP Bank România, afirma în această vară că ROBOR-ul la trei luni ar putea scădea spre finalul anului la 3,1%, dar, pe termen lung, trendul este de creştere, putând ajunge la 3,5% - 3,6% anul viitor şi spre 4% în 2020.

"ROBOR-ul a crescut foarte mult din mai multe motive: lichiditatea a dispărut, condiţiile externe s-au înrăutăţit, de aceea ne aşteptăm să vedem pe termen scurt corecţii. Putem să vedem scăderi. Pentru decembrie, având în vedere că statul cheltuieşte mai mult, s-ar putea ca ROBOR-ul la trei luni să scadă la 3,1%", a spus Csaba Balint, la o conferinţă de presă.