Este importanta insa si natura deficitului care duce la cresterea datoriei publice - cheltuieli sociale sau investitii -, fiind esential sa nu ne mai indatoram pentru a plati facturi sociale, adica salarii si pensii.

Ritmul alert de crestere a datoriei din ultimii doi ani, care devenise ingrijorator in 2010, apropiind datoria publica de 40% din PIB, a dat semnale de temperare in acest an, scrie Ziarul Financiar.

Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, spune ca orice deficit bugetar creeaza datorie publica, insa reducerea deficitului bugetar ajuta la incetinirea cresterii datoriei publice, dupa cum arata ultimele date publicate de Ministerul Finantelor in acest an.

Daca in perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de crestere al datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, in ultimii ani cresterea anuala a accelerat si nu a mai coborat sub 30%. In perioada ianuarie - aprilie 2011, datoria publica a crescut insa cu doar 1 mld. lei, fata de cresterea de 26,6 mld. lei in primele patru luni din 2010, din care aproximativ 13,6 mld. lei au fost transe din imprumuturile de la FMI si Comisia Europeana.

La nivel european si chiar mondial a devenit ingrijoratoare cresterea alerta a datoriilor publice, in urma masurilor de urgenta si a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile sa iasa din recesiune. Cu cat datoria publica este mai mare, cu atat este perceput un risc mai mare si ratele de imprumut pe pietele externe sunt mai mari.

Ionut Dumitru, presedintele Consililui Fiscal, a explicat ca evolutia datoriei publice ca procent din PIB depinde de trei factori, respectiv cresterea PIB nominal, dobanda la datoria publica si soldul primar al bugetului (deficit bugetar, fara cheltuieli cu dobanzi). "Daca exista deficit primar, chiar daca in scadere, si dobanzile sunt mai mari decat cresterea PIB nominal - situatia Romaniei din 2009-2010 -, datoria publica creste in mod cert. Conform proiectiilor oficiale, PIB nominal va creste probabil in 2011 -2012 cu mai mult decat rata dobanzii la datoria publica, ceea ce ar putea face ca datoria publica sa se stabilizeze in jur de 35% din PIB chiar daca continuam sa avem deficit primar, cu conditia ca acesta sa scada si sa ramana foarte scazut (sub 1% din PIB)", a spus Dumitru.

La randul lui, Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank, a spus ca deficitul bugetar se poate descompune in deficit primar si cheltuiala cu dobanda, iar stocul de datorie creste daca se inregistreaza deficit primar - si Romania este pe deficit primar - si/ sau daca rata nominala medie a dobanzii este superioara cresterii economice. "Este de asteptat ca datoria publica sa creasca in continuare. Scaderea datoriei publice ca pondere din PIB se obtine fie prin surplus primar, prin scaderea ratelor de dobanda platite la datoria publica, prin accelerarea cresterii economice - care se obtine fie prin crestere reala mai rapida, fie prin inflatie mai mare - sau, pur si simplu, prin reducerea nivelului de datorie existenta (prin vanzare de active si/ sau faliment)", arata el.

Citeste si

Europa de Est este piata de publicitate cu cea mai rapida revenire

Romanii au prins din nou curaj sa se imprumute. Preturile apartamentelor au inceput sa creasca VIDEO