Ce probabilitate exista ca o banca din Romania sa dea faliment. Marturisirile economistilor
Conjunctura tensionata in care se afla statele din zona euro in prezent, din cauza conflictelor recente din Grecia, dar si a crizei datoriilor cu care se confrunta tari precum Italia, Irlanda, Portugalia sau SUA, determina institutiile financiare sa fie mai atente cu strategiile, respectiv cu clientii pe care ii au pentru a preintampina un eventual esec bancar.
Oficialii BNR sustin ca Romania nu are de ce sa se ingrijoreze cu privire la eventuale falimente bancare, nici macar in cazul institutiilor de credit cu capital grecesc.
“Probabilitatea ca o banca din Romania sa dea faliment este zero. Rata de solvabilitate a bancilor cu capital grecesc, prezente in Romania este de aproximativ 15,7%, in timp ce o rata normala se situeaza intre 8 si 10%. Deci nu se poate pune problema ca aceste institutii financiare sa intre in faliment. Este exclus asa ceva”, a spus pentru incont.ro, purtatorul de cuvant al Bancii Nationale Romane, Mugur Stet.
„Bancile care intampina probleme isi vand din participatii. Asa au patruns pe piata romaneasca alte institutii mai mici, prin cumpararea de participatii”, a adaugat oficialul BNR.
„Toate bancile din Romania sunt solide, iar atata timp cat va exista capitalul necesar, nici o institutie financiara nu va avea de suferit”, sustine si Arin Stanescu, Presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa UNPIR.
Cum functioneaza mecanismul in cazul falimentelor bancare
In fiecare stat membru al Uniunii Europene functioneaza un Fond de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), care se ocupa de garantarea creditelor bancare. In prezent, FGDB are in subordine 33 de institutii de credit membre, reprezentate de persoane juridice romane autorizate de Banca Nationala a Romaniei, obligate prin lege sa participe la FGDB.
"Exista un pachet legislativ, incluzand legea falimentului bancar, care abordeaza tema insolventei institutiilor de credit. Este un proces complex, organizat in etape", afirma Claudiu Cazacu, analist pe piete financiare al companiei X-Trade Brokers Romania.
„Este important de retinut faptul ca toate institutiile de credit, persoane juridice romane precum si sucursale ale bancilor straine din afara Uniunii Europene, autorizate de Banca Nationala a Romaniei sa primeasca depozite de la public (in Romania), sunt obligate sa participe la sistemul FGDB”, a explicat pentru incont.ro avocatul casei de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii, Raluca Sanucean.
Astfel, toate sumele aflate in depozit la institutiile de credit sunt garantate, bineinteles in limita unui plafon.
In ceea ce priveste depozitele plasate la institutiile de credit cu sediul in alte state membre ale Uniunii Europene, care opereaza in Romania prin furnizarea de servicii in mod direct sau prin intermediul unei sucursale deschise in Romania, acestea sunt garantate in conditiile prevazute de legislatia aplicabila in statul membru de origine, insa nimic nu le impiedica sa contribuie si la FGDB, daca in statul respectiv schema de garantare prevede un nivel inferior plafonului de garantare sau o arie de garantare a depozitelor mai restransa.
“La fel de important este si faptul ca nu toate depozitele sunt garantate, Ordonanta 39/1996 continand si exceptii. Totodata, sucursalele bancilor prezente in tarile UE participa la schema de garantare din tara lor de origine", adauga specialistul in stiinte juridice.
Atat plafonul de garantare, cat si timpul de incepere a platii compensatiilor, in cazul unui ipotetic faliment, sunt acelasi in toate tarile Uniunii, si anume de 100.000 euro, respectiv de 20 de zile lucratoare.
Se considera depozit garantat orice depozit aflat in evidenta institutiei de credit, care nu se incadreaza in categoriile prevazute la legea de functionare a Fondului si caruia Fondul asigura plata compensatiei. Pe scurt, depozitele bancare ale persoanelor fizice si ale IMM-urilor sunt garantate in limita a 100.000 de euro, in echivalent lei, per deponent, per institutie de credit. In lista depozitelor ce apartin deponentilor garantati intra si contul curent si contul de salariu.
„In situatia in care sumele existente in cont depasesc plafonul de garantare, deponentul devine creditor chirografar al institutiei de credit aflata in faliment, pentru restul sumei de recuperat. Astfel, va fi necesar ca deponentul sa se inscrie la masa credala, putand obtine indestularea creantei pe parcursul procedurilor de lichidare a institutiei de credit”, subliniaza Raluca Sanucean.
Ipotetic vorbind, daca o banca ar intra in faliment, in acest caz FGDB are obligatia sa se asigure de inceperea platii de compensatii pentru depozitele deschise la acea banca de catre deponentii garantati, in 20 de zile. Adica, FGDB are 20 de zile la dispozitie pentru a pregati procesul si incepe plata compensatiilor.
Deponentii isi vor ridica compensatiile datorate pe baza cartii/buletinului de identitate de la sucursalele bancilor mandatate. Bancile mandatate sunt alese de FGDB astfel incat sa fie accesibile deponentilor si sunt comunicate pe site-ul FGDB si prin comunicate in cel putin doua ziare de circulatie nationala, conform informatiilor furnizate de oficialii FGDB.
Ce se intampla daca un client are atat un depozit, cat si un credit la institutia bancara declarata falimentara? "Acesta va fi despagubit doar cu diferenta dintre valoarea imprumutului si cea a depozitului. Daca imprumutul este mai mare decat depozitul, atunci deponentul nu va mai primi nimic", spune avocatul.
Cum se calculeaza compensatiile
Din suma tuturor depozitelor garantate pe care o persoana le detine la respectiva institutie de credit (la momentul in care acestea au devenit indisponibile) se scade valoarea totala a datoriilor exigibile pe care le are pana la acea data catre institutia de credit. Suma ramasa reprezinta compensatia, care, incepand cu 1 ianuarie 2011, nu poate fi mai mare de 100.000 de euro echivalent in lei.
Compensatiile se platesc in lei, indiferent de moneda de constituire a depozitului si se calculeaza la cursul de schimb al BNR de la data intrarii in faliment a bancii.
Intrarea unei banci in faliment este un eveniment cu un impact negativ semnificativ, cu atat mai mult cu cat este un proces ireversibil, spune si Geanina Oancea, partener de business in restructurare la BDO.
Falimentul institutiilor de credit este reglementat in Romania prin OG nr.10/2004. Falimentul unei institutii de credit, din cauza implicatiilor grave pe care le atrage, este precedat de proceduri care premerg falimentul si care se desfasoara sub directa supraveghere/control al BNR, proceduri care nu sunt publice (precum falimentul) si care se declanseaza in momentul in care indicatorii de solvabilitate ai bancii scad sub 12/%. Daca indicatorul de solvabilitate scade sub 12%, atunci banca este supusa unei proceduri de supraveghere speciala, care dureaza 120 zile, perioada in care, o Comisie Speciala de Supraveghere desemnata de catre BNR va lua masurile necesare pentru redresare.
Daca indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, atunci banca este supusa unei proceduri de administrare speciala, implementarea masurilor de administrare speciala derulandu-se pe o perioada de 1 an.
In situatia in care indicatorul de solvabilitate scade sub 2%, BNR are obligatia de a cere falimentul bancii.
Situatia depozitelor unei institutii de credit ajunse in procedura falimentului este reglementata de OG nr.39/1996, care prevede plata de catre Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar catre deponenti a unei sume de maximum 50.000 Euro (plafon de garantare). Plata sumelor se face de catre Fondul de garantare, intr-un termen scurt de la deschiderea procedurii (20 de zile lucratoare), pe baza listelor comunicate de catre banca falita sau de catre lichidatorul desemnat.
Cand bancherii n-au mai putut face nimic. Cazuri celebre de falimente
Pana in prezent, FGDB a despagubit deponentii de la sapte institutii de credit care au dat faliment, si anume: Banca Albina, Bankcoop S.A., Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont, Banca Turco-Romana, Banca Columna si Nova Bank, conform legislatiei in vigoare la momentul respectiv.
"Pentru bancile intrate in faliment in perioada 1999-2003, termenul de plata al compensatiilor, de 3 ani de la inceperea platilor, a expira", marturiseste specialistul in stiinte juridice al casei de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii.
FGDB a platit compensatii in valoare de peste 500 de milioane de lei, potrivit datelor FGDB.
"FGDB a platit compensatii in suma de 512,24 mil. lei unui numar de 327.465 deponenti. Din cei 797.818 deponenti din listele de plata a compensatiilor, 59%, reprezentand 470.353 deponenti nu au solicitat sumele cuvenite, desi Fondul a transmis comunicate si a facut anunturi repetate prin intermediul mass media si al website-ului sau cu privire la plata compensatiilor si la termenele limita ale acestora", afirma si avocatul Raluca Sanucean.
Potrivit acestuia din urma, suma totala a compensatiilor neplatite se ridica la aproximativ 6,4 milioane de lei, suma reprezentand 1,2% din totalul compensatiilor din listele de plata.
In ianuarie 2010 s-a terminat termenul de plata pentru Nova Bank. De atunci insa, plafonul de garantare s-a schimbat.
In ceea ce priveste insa falimentul Credit Bank, BDO a fost lichidatorul judiciar al institutiei financiare, lichidare ce a inceput intr-o perioada in care nu exista o lege distincta care sa reglementeze falimentul institutiilor de credit (prima lege de acest gen a aparut in anul 1998). Acestea fiind spuse, procedura falimentului s-a desfasurat sub legea reorganizarii judiciare si a falimentului nr.64/1995, conform reprezentantului BDO, Gianina Oancea.
Pentru a restitui depozitele clientilor, Credit Bank a contractat un imprumut de la BNR, in limita plafonului de aproape 5.500 de lei.
Cei care au avut de suferit in acest caz au fost toti ceilalti creditori, cu exceptia deponentilor, deoarece OUG nr.26/2000 a reglementat si prioritatea BNR la restituirea oricaror sume s-ar fi distribuit in procedura falimentului Credit Bank, pana la acoperirea creantei BNR nefiind posibile distribuiri de sume catre niciun alt creditor.
Citeste si:
Pe acelasi subiect: