S&P evalueaza in cinci categorii 19 state in functie de vulnerabilitatea la posibile perturbari ale intrarilor de capital din zona euro, informeaza Mediafax.

Potrivit unui indice realizat de S&P, Turcia si Ungaria sunt cele mai vulnerabile state, urmate de Bosnia-Hertegovina si Letonia in categoria a doua si Polonia, Georgia, Muntenegru, Lituania, Serbia si Belarus in grupul tarilor cu vulnerabilitate medie.

In penultima categorie, de vulnerabilitate moderat-scazuta, sunt incluse Ucraina, Romania, Albania, Croatia, Bulgaria si Macedonia.

Rusia, Kazahstan si Azerbaidjan au o vulnerabilitate scazuta la socuri din zona euro, potrivit S&P. 

Cel mai important risc pentru Romania rezulta din indatorarea externa relativ ridicata, circa 45% din datoriile de pe piata interna fiind finantate extern, peste media de 32% in regiune.

Sectorul bancar este controlat in principal de straini, in timp ce creditarea in valuta, cu precadere in euro, constituie 65% din soldul creditelor, situatie ce ar creste povara datoriilor asupra popultiei, calculata in moneda locala, daca leul s-ar deprecia, noteaza analistii agentiei. 

Romania este evaluata cu rating "BB+", cu perspectiva stabila, de catre S&P. 

Ratingurile actuale pentru tarile din regiune reflecta scenariul de baza al S&P ca bancile mama vor continua sa rostogoleasca integral finantarile acordate in regiune.

Calificativele reflecta asteptarile agentiei ca cele 19 state sa nu treaca pe deficite de cont curent masive si destabilizatoare, in timp ce pe termen mediu majoritatea tarilor ar trebui sa-si diminueze povara indatorarii prin crestere economica.

Economiile din regiune sunt bine pozitionate pentru a atrage investitii straine directe in urmatorul deceniu, reflectand partial salariile inca scazute fata de tarile din zona euro. Salariul minim din Romania este de aproape zece ori mai mic fata de cel din Franta si de circa sase ori mai redus fata de Grecia. 

In perspectiva investitiilor in productie, statele din Europa Emergenta pot ajunge la productivitate apropiata de restul Europei. 

Tarile din Europa Emergenta au reglementari mai flexibile pentru piata muncii fata de zona euro si nu este o surpriza ca integrarea cu Germania a sectoarelor industriei prelucratoare din Ungaria, Polonia, Romania si Serbia s-a accelerat incepand din 2009. Situatia este puternic vizibila in sectorul auto, unde concurenta cu Asia este foarte puternica, iar constructorii vor cauta baze salariale mai reduse pentru productie in viitorul previzibil. 

In pofida acestor avantaje de competitivitate ale tarilor din regiune, incertitudinile privind perspectiva cererii din zona euro vor afecta probabil recuperarea investitiilor straine directe spre nivelul anterior crizei, cu exceptia catorva tari.  Mai putin Turcia, Bosnia-Hertegovina si Polonia, regiunea a facut progrese substantiale catre echilibrare si reducerea indatorarii.

Albania, Ucraina, Serbia, Romania, Macedonia, Lituania, Letonia si Ungaria au economii mai deschise decat in orice alta perioada si peste tarile de la periferia zonei euro, cu exceptia Irlandei.  Exista insa riscul ca un declin prelungit al cererii zonei euro pentru exporturile din regiune sau reducerea sprijinului grupurilor bancare pentru subsidiarele din Europa Emergenta sa afecteze increderea in economiile acestor tari, chiar in timp ce par sa se fi adaptat la un model de dezvoltare bazat mai putin pe credit, noteaza S&P.