Ministrii Afacerilor Europene din statele UE au recomandat, marti, acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE Serbiei, insa fara a lua o decizie formala.

"Romania a blocat un acord imediat", anunta surse diplomatice. Acordarea statutului de candidat necesita unanimitatea celor 27.

Romania exercita presiuni asupra Serbiei pentru a primi garantii in privinta etnicilor romani, explica un diplomat, catalogand drept "o surpriza" opozitia Bucurestiului.

Presedintele sarb Boris Tadic a declarat pentru televiziunea nationala sarba ca problema are la origine cererea autoritatilor romane ca toti cetatenii sarbi "care se declara vlahi sa fie considerati in acelasi timp ca fiind romani".

"Serbia nu va accepta, cu orice pret" deoarece o astfel de abordare "este impotriva standardelor europene", a subliniat acesta. "Fiecare cetatean al Serbiei isi poate declara (apartenenta la o etnie) in conformitate cu sentimentele sale si este complicat sa gasim o solutie in acest caz", a adaugat Tadic.

Surpriza vine din partea presedintelui Consiliului National Vlah din Serbia, Radisa Dragojevici, care a declarat ca "nimeni nu are dreptul sa le ceara vlahilor sa se declare romani”.

Dragojevici a apreciat ca Romania "nu poate da ultimatumuri Serbiei" in aceasta privinta, deoarece vlahii nu se simt privati de drepturi in Serbia si pentru ca statul sarb recunoaste atat minoritatea etnica vlaha, cat si pe cea romana.

El a mentionat ca referendumul din 2002 a aratat ca in Serbia sunt 31.000 de etnici romani si 40.000 de vlahi. Romanii locuiesc in mare parte in Banat, in nord-estul Serbiei, iar vlahii in est.

"Indiferent de similaritati, acestea sunt doua minoritati nationale autohtone. Romanii considera Romania patria lor. Vlahii considera Serbia patria lor. Noi nu avem obiectii sau motive sa ne indreptam spre Romania, nici Romania nu are vreo baza pentru a face cereri in numele nostru", a subliniat Dragojevici.

Conform acestuia, "un grup nemultumit din comunitatea vlaha considera ca limba sa este romana" si ei au fost cei care au "creat problema apeland la autoritatile din Romania".

Dragojevici a mai mentionat ca numarul cetatenilor sarbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la referendumul de anul trecut fata de 2002, ajungand la circa 64.000 de persoane. El a adaugat ca factiunea pro-romana "care vrea sa faca din comunitatea vlaha una romana" este mica, avand doar patru dintre cei 23 de membri ai Consiliului National Vlah.