Surse apropiate situatiei au afirmat ca o noua propunere ar reduce povara financiara asupra Greciei, imbunatatind termenii planului initial, prin care bancile ar fi rostogolit, pe o perioada de 30 de ani, jumatate din investitiile in obligatiuni ale statului elen cu scadenta in urmatorii trei ani.

Bancile s-au reunit saptamana trecuta si au incercat sa stabileasca termenii implicarii sectorului privat. Ca baza pentru negocieri a fost folosit un plan alcatuit de federatia sectorului bancar din Franta si sustinuta de presedintele Nicolas Sarkozy. Potrivit acestui plan, datoria rostogolita ar fi avut o dobanda limitata la 8%, incluzand o rata de baza de 5,5% si un cupon suplimentar de 2,5%, care ar varia in functie de evolutie economiei ale statului elen.

A existat, totodata, un plan prin care guvernul grec ar fi fost obligat sa cumpere obligatiuni cu rating maxim, cel mai probabil emise de Fondul European pentru Stabilitate Financiara, ca polita de asigurare impotriva intrarii in incapacitate de plata. 20% din datoriile statului in urmatorii trei ani ar fi fost incluse intr-un fond de garantii.

Daca guvernul de la Paris a sustinut planul francez, alti oficiali europeni si negociatori eleni s-au plans ca termenii acestuia sunt prea limitati. Institutiile financiare germane au sustinut ca perioada de 30 de ani este prea lunga si nu ar face altceva decat sa rostogoleasca doar 3,2 miliarde de euro.

Sursele Financial Times afirma ca cele doua elemente-cheie ale planului francez - cuponul si procentajul datoriei care ar urma sa fie rostogolit - vor suferi modificari. Dobanda ar cobori pana la 5,76%, iar cuponul de baza ar varia in functie de dobanda Euriobor la trei luni, in prezent de 1,56%, la care s-ar adauga o marja de 1,7% pe an, potrivit unei surse apropiate situatiei. Cuponul suplimentar va fi limitat la 2,5% si ar fi bazat pe inflatia din Grecia si nu pe evolutia economica.

Tinta de 50% pentru valoarea datoriilor rostogolite ar putea fi majorata pana la 70%, sustin negociatorii. Politicienii cer insa o rostogolire a unor datorii de 30 de miliarde de euro din sectorul privat din totalul de 100 de miliarde de euro cu scadenta pana in 2014. Insa, nici macar rostogolirea a 70% din datoriile scadente de catre bancile care vor participa nu ar reprezenta, in mod cert, suma de 30 de miliarde de euro.

Cine sunt marii investitori ai Greciei

Bancile, asiguratorii si fondurile de pensii din Franta si Germania sunt cei mai mari investitori in datorii ale Greciei, cu aproape 30 miliarde de euro in total. Nu este, insa, clar ce procentaj din aceasta suma ajunge la scadenta pana in 2014.

Surse apropiate negocierilor avertizeaza insa ca au fost propuse si alte mecanisme pentru problema restructurarii datoriei statului elen, inclusiv o varianta franceza pentru o rostogolire pe cinci ani. Planul francez privind rostogolirea datoriilor pe 30 de ani ramane, cu unle modificari, cea mai probabila baza a negocierilor, au spus sursele.

Informatia vine in contextul unui avertisment al Moody's, potivit caruia bancile care rostogolesc datorii pe 30 de ani vor trebui sa constituie provizioane. Evitarea unor astfel de provizioane este o cerinta importanta pentru ajungerea la un acord, sustin bancherii.

Rostogolirea datoriilor Greciei se refera la amanarea termenelor la care statul elen trebuie sa-si achite datoriile contractate.

Luni, agentia de rating Standard&Poor's a afirmat ca planul francez va determina o retrogradare a Greciei in categoria "default selectiv", un alt obstacol pentru implmentarea propunerii. Liderii politici si bancherii au minimalizat impactul anuntului S&P ca fiind doar temporar.

Citeste si:

Exercitiu de imagintie: in ce situatie s-ar fi aflat acum Grecia daca nu ar fi adoptat moneda europeana

Top 10 tari care pot intra in incapacitate de plata

Cat mai rezista euro? De ce a fost lansata moneda unica si de ce criza din Grecia ar putea duce la ruperea zonei euro. VIDEO