Aurica Rusu de la Adunatii Copaceni incepe munca pe racoare, la rasarit si o incheie tot asa, dar tarziu in noapte. Din mainile ei ies rosii grase, ardei parfumati si salata scaldata de soare. Scoate la poarta ce are mai bun si asteapta fara prea mult folos. Femeia vorbeste despre intermediarii care iau produsele ieftin si le vand la preturi duble uneori. Iar ca ea sute de tarani traiesc de cateva luni o mica drama desi pamintul a fost mai roditor ca niciodata.

Aici, satenilor le-a mers cel mai bine cata vreme masinile traversau orasul pe drumul dintre Bucuresti si Giurgiu. O data cu aparitia ocolitoarei, clientela s-a imputinat. Insa  oamenii nu au reusit sa invete inca drumul spre marile orase, ce sa mai vorbim despre export.

Si in Banat, s-au facut spre 10 tone de ardei gras la hectar. Pesemne ca si aici pamintul a fost mai roditor decit puterea omului de a-l culege.Chiar si cu preturile la pragul de jos, bietii tarani tot nu razbesc pe piata. "Investitiile lipsesc cu desavarsire. Nu avem spatii de depozitare. Vindem individual si vindem in pierdere", spune Nicolae Stefan, presedinte Agrostar.

In pietele din marile orase agricultorii abia rezista, inghesuiti si amenintati de samsari care au monopolizat castigul. Nici in hipermarketuri nu e mai bine. "Am vrea sa luam de la tarani dar n-au facturi. La noi ajung intermediari care cresc pretul foarte mult", spune Ana Maria Florea, purtator de cuvant hipermarket.

Cum ajunge marfa de la raft

E adevarat, taranii nu taie facturi dar au marfa romaneasca si sanatoasa pe care ne batem cu totii. Si in loc sa o cumparam ieftin ajungem sa o platim mai scump decit pe cea importata. Si asta pentru ca in loc sa ia direct de la producatori si sa-si puna un adaos mediu, magazinele mari sunt obligate sa isi faca aprovizionarea la a treia sau chiar a patra mana. Pretul final, la raft, ajunge sa se dubleze. Fermierii pierd si ei jumatate din castig.

Ministerul Agriculturii priveste cu nepasare situatia. Si uite asa riscam sa ne scape din miini o supraproductie care ar putea sa aduca o crestere economica de 0.3 %, care ar putea sa insemne o zecime din PIB. Iar implicarea ministerului ar trebui sa plece de la tara. Ca nu degeaba are 4.000 de angajati in cele 42 de directii agricole. Valeriu Tabara, ministrul de resort, spune ca nu este multumit de toate directiile si mai trebuie schimbati cativa oameni.

In urma pe camp vezi oameni truditi care nici nu indraznesc sa viseze la profituri spectaculoase. E insa revoltator ca, dupa arsita verii, noua tot ne va fi foame pentru ca n-a avut cine sa ne duca mancarea la gura.