Cum se nasc branzeturile fine romanesti, stimulate de noile reglementari europene de pe piata lactatelor
Romania va produce mai mult cascaval scump si parmezan. In loc sa aruncam laptele care nu corespunde normelor impuse de Uniunea Europeana de la 1 ianuarie, il vom transforma in branzeturi fine. Este solutia gasita de autoritati, ca sa evite distrugerea unor cantitati mari de lapte ce nu vor mai putea fi vindute pe piata. UE ne va monitoriza cu mare atentie din 2014, asa ca laptele si iaurturile proaspete vor ajunge la raft, doar daca trec testele de calitate.
Noile reglementari ar putea afecta peste 15.000 de fermieri mici, care detin cel mult cinci vaci. Ei vor trebui sa se asocieze pentru a cumpara tancuri de racire care sa le asigure calitatea laptelui. Altfel laptele lor nu va mai putea fi vandut.
Reglementarile europene spun ca laptele care va contine peste 100.000 de germeni si care poate transmite boli, daca e consumat proaspat trebuie distrus, sau dirijat spre producatorii de branzeturi fine.
"2% din lapte e neconform, iar Uniunea ne-a dat o derogare, 5% din acest lapte neconform sa fie orientat catre producerea de branzeturi cu o perioada lunga de maturare", spune Dorin Cojocaru, APRIL. In aceasta categorie intra acele produse care au nevoie de o perioada de maturare de cel putin 45 de zile, si anume: branzeturile traditionale romanesti, cascavalurile maturate si parmezanul. Cu alte cuvinte, produse de calitate superioara, mai scumpe si care nu se gasesc pe toate rafturile.
Maturarea e un proces care duce la distrugerea germenilor din laote. Tot mai multi producatori s-ar putea orienta spre branzeturi fine. "Si bucataria romaneasca traditionala are delicatese, nu doar francezii. Avem cas cu chimen, cas cu busuioc", sustine reprezentantul unei firme producatoare de cascaval.
Normele europene presupun o igiena perfecta a grajdurilor, vacilor si angajatilor, dar si echipamente adecvate pentru muls si pastrarea laptelui.