Pacaleala mancarurilor "bio". Cum ne dam seama cand un produs este 100% natural
Desi multi nu stiu semnificatia cuvantului "bio", odata ce au aflat ca le poate vinde marfa, comerciantii din piete nu se feresc sa-l foloseasca. Isi descriu produsele drept 100% naturale, chiar daca nu au vreun certificat in acest sens, iar clientul poate fi incantat de aspectul unui vanzator cu o tinuta autentica, de la tara. Doar ca este o pacaleala, spun producatorii care s-au luptat sa obtina certificate si, intr-adevar, nu folosesc chimicale.
Maria vinde lactate si oua intr-o piata din Iasi si este prima convinsa ca tot ce pune pe taraba e bio, chiar daca nu poate explica de ce. "Avem cas sarat, branza framantata, telemea. Produse bio? Normal. Bio prin modul de crestere, nu avem noi certificate, inca nu s-au infiintat astea la noi. Deci, bio stim noi", spune femeia.
Ca ea sunt zeci de alti comercianti in pietele de pretutindeni.
Ca oul de gaina sa fie intr-adevar bio, ar trebui ca fermierul sa nu foloseasca niciodata stimulatori de crestere, hormoni sau antibiotice si sa se supuna cel putin o data pe an unor inspectii. Abia atunci marfa poate fi insotita de o eticheta pe care sa scrie eco sau bio. In cazul vegetalelor sunt interzise pesticidele si ierbicidele.
"Produsul ecologic presupune utlizarea in integralitate a materiei prime dintr-o ferma ecologica aici avem de a face cu un logo a producatorului, cu un certificat si o eticheta specifica produsului ecologic", explica Neculai Olaru, director al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi.
Constantin, de pilda, a investit mult ca sa poata scoate pe piata astfel de produse. Are o ferma cu 100 de capre, pe care le hraneste cu furaje cultivate cu ingrasamant natural. Dar afacerea lui se dezvolta greu, pentru ca desi are certificat ca produce lapte si branzeturi bio, ii fac concurenta taranii din piete care jura ca marfa lor e la fel de buna.
"Nu sunt de acord cu concurenta asta neloiala. Ar trebui facute controale la produse si facuta diferenta de produs", spune Constantin Velescu, fermier.
Fratii Druica, din Galati, au si ei 500 de vaci, 2.000 de oi si tot atatea capre, iar acum sunt in plin proces de conversie, pentru ca productia lor de carne si lapte sa devina bio. "Ai doi ani de conversie, din al treilea an intri pe productie ecologica, pe vegetal. Dupa care, pe animal, depinde - sunt diferite. Pentru carne e un anumit termen, pentru lapte e un anumit tremen", afirma Stefan Druica, fermier.
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale are in proiect sanctionarea celor care sustin ca vand produse ecologie, fara sa poata demonstra cu un certificat.