"Daca am avea asa ceva pe camp, i-am bate si pe americani si pe australieni", a spus entuziasmat un agricultor.

Toti sunt uimiti de rezultate. Graul semanat tot in urma cu trei saptamani, insa pe un pamant fara ingrasamantul eco, abia a rasarit.

"2.400- 2500 fara ingrasamant, 3600 cu ingrasamant. Deci o diferenta de o mie de kg la hectar. Alga pastreaza apa in sol, iar namolul ii da substantele nutritive de care are nevoie", a declarat un alt agricultor.

Asta le da sperante mari cercetatorilor care se chinuie acum sa obtina fonduri ca sa produca acest ingrasamant la scara industriala, mai ales ca au primit deja comenzi din strainatate.

"Statul roman nu a dat nici un ban. Mai mult decat atat, ni s-a respins proiectul, dar celor din strainatate li s-a parut foarte important",  a declarat Maria Nastac, coordonator proiect.

"Trebuie sa reusim, sa gasim o entitate care sa ne finanteze ca sa putem sa il introducem pe piata. Sunt tone, zeci de tone de alge care se pierd", a spus Ticu Negreanu Parjol, coordonator de proiect.

Costurile pentru utilaje si o fabrica de procesoare a fertilizatorului bio s-ar ridica la peste 2 milioane de euro. Materia prima nu ar costa insa nimic si ar fi din belsug, avand in vedere ca numai vara trecuta, de pe tot litoralul, s-au adunat peste 30.000 de tone de alge.