“Este mai degraba rolul pe care-l juca tara in comertul european dunarean cu cereale”, spune Mihail Dumitru. Porturile dunarene din Romania aveau un rol important in comertul european cu cereale din Europa in perioada interbelica si “mai degraba de aici se trage aceasta caracterizare”, adauga ministrul. Pretul granelor se stabilea la acea vreme la bursele dunarene ale cerealelor aflate pe teritoriul romanesc.

Caracterizarea Romaniei drept granar al Europei se trage insa mai degraba, spune profesorul Ioan Nicolae Alecu, din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti, “de la o intamplare din 1938”. In acel an, povesteste Alecu, s-a produs o criza mondiala a graului, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, iar Romania a facut atunci cel mai mare export de grau din istoria sa de pana atunci: peste trei milioane de tone de grau.

“Problema a fost insa ca a fost exploatat aproape tot graul, iar tara s-a confruntat cu o criza a painii”, spune Alecu. Nici macar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de “granar al Europei”, pentru ca in 1938 productia medie la hectar a fost de 700 kg de grau, iar vecinii bulgari au obtinut o cantitate dubla (1.440 kg). “Ei au fost insa mai rationali si nu si-au exportat toata painea”, spune profesorul USAMV.

Cititi mai multe despre miturile Romaniei intr-un articol din BUSINESS Magazin.