Secretele ascunse de culoarea pasaportului
Pasaportul descrie formalitatea statului din care provine, iar asa zisele “pasapoarte de armonizare” reprezinta semne de cooperare intre mai multe natiuni. Armonia se naste greu insa, dupa ani de munca de discutii la nivel inalt. A fost nevoie de noua membri - pe atunci ai Comunitatii Europene (azi Uniunea Europeana, alcatuita din 27 de state) - pentru a stabili culorile pasapoartelor cetatenilor UE, cu mici exceptii.
De exemplu, germanii detin si astazi pasapoarte ale caror coperti sunt mai rigide decat restul documentelor oficiale folosite de celelalte state europene.
In 1976, la un an dupa ce s-a vorbit despre un pasaport uniform, britanicii nu s-au aratat foarte incantati de idee, noteaza The Economist. Diplomatii englezi au refuzat timp de patru ani culoarea maro („prea terestru”, “prea pamantesc”), iar mai tarziu violetul, pana sa ajunga la un consens privind nuanta vinului, in 1981. Britanicii n-au agreat initial ideea francezilor, cei care au propus rosu de Burgundia. De altfel, consecventa britanicilor in ceea ce priveste colorista a fost intotdeauna bizara.
In ceea ce-i priveste pe americani, primele coperti ale pasapoartelor acestora, in 1918, erau de culoarea untului. Trei ani mai tarziu s-au transformat in verde. Pana in 1926 au capatat diverse nuante de rosu, urmand ca in 1941 sa redevina verzi. In 1976 s-au albastrit.
La un moment dat statele UE au propus o culoare comuna, pentru a nuanta unitatea si diferentierea de celelalte tari de pe alte continente. Intrucat culorile nu pot fi patentate, iar ideile zboara liber, nimic nu poate opri si alte state sa recurga la aceeasi strategie. Sperand ca vor intra rapid in clubul “select” al Uniunii Europene, unele tari s-au grabit sa adopte culoarea corecta folosita de statele UE. De pilda, Comunitatea Andeana (Andean Community), din America de Sud, care a avut candva "aspiratii europene", a preferat tot rosu, culoarea vinului.
Cum isi aleg culorile
In general, popoarele aleg culori care sa le reflecte cultura si religia, sustine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firma care realizeaza pasapoarte inca din 1915. Burrows povesteste ca tarile islamice prefera culoarea verde.
Potrivit lui Bill Waldron de la Holliston, o companie din Tennessee care tipareste documente pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile inchise sunt destul de populare deoarece se murdaresc mai greu si arata putin “mai oficial”.
De exemplu, Interpolul, una dintre organizatiile internationale importante, probeaza teoria specialistilor: noile pasapoarte ale agentilor institutiei sunt de culoare neagra, subliniaza The Economist. Si membrii ONU detin pasapoarte de culoare inchisa: albastru.
De notat este faptul ca exista si documente oficiale in nuante deschise. In cazul statelor respective, colorista poate fi perceputa ca o amenintare, potrivit saptamanalului financiar. Suedia si Olanda emit astfel de pasapoarte pasagerilor care isi pierd documentele de calatorie. Cei uituci devin astfel posesorii unor pasapoarte... roz.