O’Leary a marturisit ca in perioada comunismului venea in Bucuresti pentru a negocia contractele companiei cu TAROM, pentru ca Ryanair nu avea aeronavele si personalul necesar operarii.

TAROM inchiria atunci companiei irlandeze aeronavele si „faceau bani frumosi pentru ca plateam in dolari, dar banii nu mergeau la TAROM, probabil ca se duceau la sistem“, povesteste CEO‑ul, care isi aminteste cum compania obisnuia chiar sa anuleze anumite zboruri din Romania ca sa trimita aeronavele si pilotii operatorului irlandez.

"Cand am inceput cu Ryanair, in 1986, inchiriam aeronave de la Tarom - aeronavele nu erau foarte bune - erau vechile Rombac 1-11, dar pilotii si inginerii erau exceptionali. Sa mergi spre Bucuresti in perioada respectiva era un cosmar. Cosmarul incepea de la intrarea pe Otopeni, unde trebuia sa intri in sala de protocol, care era pazita de garzi armate, iar acolo se aflau multi oameni de la TAROM, dar si altii care scriau si nu spuneau nimic, asa ca nu stiai niciodata cine e cel responsabil de decizii. Moneda de schimb atunci erau tigarile Kent, daca aduceai tigari, puteai sa cumperi orice, daca veneai cu bani, nu puteai sa cumperi nimic", a declarat el pentru Business Magazin.

El povesteste si cum la vremea aceea zburand de pe Heathrow din Londra la Bucuresti cu TAROM a avut parte de cea mai proasta experienta de zbor din viata sa.

"Stateam cu totii in avion, iar avionul a avut o intarziere de doua ore pentru ca a asteptat un politician. S-a urcat in avion cu doua cuptoare cu microunde si trei televizioare si lumea a fost mutata de pe scaunele lor pentru ca acele televizioare sa fie bine asezate“.

Aventura nu s-a oprit aici si O’Leary povesteste amuzat cum, din cauza vremii nefavorabile, avionul a fost directionat spre Timisoara: „Nimeni nu ne-a spus nimic, ne-au dus in cladirea terminalului aeroportului din Timisoara, au inchis lumina si usile si ne-au lasat noaptea acolo, fara mancare.  Nu existau telefoane mobile, asa ca singura optiune era sa asteptam. In dimineata urmatoare cineva a deschis usile, a aprins lumina si ne-a  adus mancare, peste prajit invelit in ziar. Paznicii inarmati ne-au luat pe toti si ne-au urcat intr-un autobuz ce ne-a dus la gara din Timisoara. Nimeni nu stia unde ne duce trenul in care ne-au urcat – putea fi oriunde, inclusiv Siberia. Cateva ore mai tarziu am ajuns la Bucuresti. Imi amintesc ca mi-era foame si cautam carucioarele de catering. Tratamentul a fost acelasi si pentru straini, si pentru romani“.

Nu a mai vizitat Romania de atunci, dar spune ca nu a fost o experienta traumatizanta si ca isi doreste sa ajunga din nou in tara.

„Nu am ajuns acolo inca, dar voi ajunge in curand. Nu as putea sa o numesc o experienta rea, dar, cand ma uit in urma, pare a fi una dintre acele experiente amuzante; o ofeream ca exemplu negativ cand, mai demult, oamenii spuneau ca Ryanair are servicii ingrozitoare: «Ar fi trebuit sa zburati cu TAROM in perioada lui Ceausescu pentru a vedea ce inseamna asta de fapt»“.  

Perspectivele sale asupra dezvoltarii actuale ale TAROM sunt pesimiste. „Nu cred ca va fi vreodata profitabila, din pacate. Este aproape imposibil ca o companie cu istoria si traditia TAROM, si care are de asemenea o mostenire a costurilor si a unei scheme bogate de personal, in anumite cazuri impusa de stat si care nu poate negocia discount-uri din cauza ca nu poate oferi crestere - sa devina profitabila".

Cititi tot interviul cu Michael O’Leary pe Business Magazin.

Marea familia de la TAROM. Aproape jumatate dintre angajati sunt rude intre ei. "Legea nescrisa" carea ar exista in companie

Ryanair vrea sa se extinda puternic in Romania, prin crearea a pana la cinci baze de operatiuni in urmatorii ani, a declarat directorul general Michael O'Leary.

Intentia Ryanair este sa concureze cu Wizz Air, cel mai mare transportator low cost din Europa Centrala si de Est, precum si cu Blue Air si Tarom.

In Romania, compania aeriana low cost Ryanair a lansat in septembrie programul de vara 2016 din Bucuresti, ce include patru noi rute catre Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa si Roma. Pe noile rute vor fi transportati 1,1 milioane de pasageri pe an si vor fi sustinute in jur de 800 de locuri de munca din activitati comerciale si servicii conexe Aeroportului Henri Coanda Bucuresti.