Mica mare risipa. Cum isi bat joc institutiile statului de banii nostri

Ultimul raport al Curtii de Conturi ofera o imagine revoltatoare a risipei din institutiile statului roman. Mica risipa din institutiile publice, pe care o trece de obicei cu vederea, ne costa anual miliarde de euro, arata o analiza realizata de www.stirileprotv.ro. Peste 27 de miliarde de lei: aceasta e valoare­a totala a neregulilor contabile din institutiile statului in anul 2012. Calculul a fost facut de Curtea de Conturi, al carei raport, publicat recent, este o mina de aur pentru cine vrea sa vada cum se risipeste in Romania banul public. De la bilete de muzeu nedeclarate pana la masini de teren cumparate din banii contribuabililor sau terenuri ratacite in contabilitate, exemplele de risipa din raportul pe 2012 al Curtii de Conturi sunt nenumarate. Le-am ales in continuare doar pe cele mai pitoresti.

Reactia bancherilor la electoRATA lui Ponta. van Groningen: ”O intrebare e daca o parte din bugetul statului e folosit anticipat ca sa permitem unor clienti sa platesca mai putin?”

Bancherii iau in calcul aparitia unor adevarate "efecte perverse" in cazul electoRATEI. Pana la aparitia unui draft al proiectului, in timp ce reprezentantii mediului bancar vorbesc de marele risc al injumatatirii ratelor la credite, si anume incurajarea neplatii imprumuturilor, consilierul guvernatorului BNR atentioneaza ca "este o solutie pe care o poate accepta sau nu o banca". In timp ce presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, crede ca marele risc al proiectului privind injumatatirea ratei la credite il reprezinta incurajarea neplatii ratelor la banci, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, atentioneaza ca deocamdata este vorba despre un proiect in discutie, iar „nimeni nu obliga pe nimeni, e doar un avantaj, o solutie pe care o poate accepta sau nu o banca”, noteaza www.gandul.info.

Stroe: Dacia pierde anual peste 14 mil. euro din cauza lipsei unei autostrazi pe Valea Oltului

Uzina Dacia de la Mioveni pierde peste 14 mil. euro in fiecare an din cauza lipsei unei autostrazi pe tronsonul Pitesti-Sibiu, iar ruta actuala (Pitesti -Ramnicu Valcea-Valea Oltului – Sibiu) atrage costuri mai mari de transport si dublarea timpului pana la iesirea unui camion din tara, pe la Nadlac. „Zilnic, intra si ies din Dacia 500 de camioane de mare tonaj, care, intamplarea face, circula pe ruta Vest, spre Valcea, Sibiu si Oradea. Acolo avem noi grosul furnizorilor - in Transilvania si in partea de vest a tarii. Costul pe o masina in conditiile actuale de tran­sport, in absenta unei autostrazi, este de 68 de euro. Inmul­titi 210.000 de masini cat am exportat noi anul trecut pe granita de vest si veti ajunge la niste va­lori inspaiman­tatoare“, a declarat Constantin Stroe, vice­presedintele Dacia, care mai detine si functia de presedinte al Asociatiei Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM), scrie ZF Corporate.

Cat ne vor mai obliga bancile sa ne asiguram unde vor ele?

Asiguratorul este impus clientilor de catre bancile creditoare, ca si notarul sau evaluatorul. In cazul companiilor de asigurare, lucrurile sunt pe cale sa se schimbe. Orice roman care detine un credit imobiliar stie ca nu are posibilitatea de a alege liber notarul, evaluatorul sau polita de asigurare. In cel mai bun caz, banca pune la dispozitia clientului o lista cu nume de persoane sau companii pe care le denumeste „agreate“. Nu de putine ori, respectivele recomandari sunt departe de a fi si cele mai avantajoase pentru client, din punct de vedere financiar. Legea permite, deocamdata bancilor sa intretina astfel de practici, insa, cel putin in ceea ce priveste asigurarile, lucrurile tind sa se schimbe, potrivit www.capital.ro.

"ElectoRata" la altii. Cum s-au "batut" guvernele cu creditele populatiei, de la Reykjavík la Budapesta

Sa platesti mai putin la banca - un vis al debitorilor de pretutindeni, folosit cu sarg de unele guverne in perioadele electorale. Guvernul Ponta a venit cu propunerea ca romanii cu venituri sub medie si credite la banci sa plateasca rate injumatatite timp de doi ani, acestia beneficiind de un credit fiscal: pana la 200 de lei din impozitul pe venit se intorc la debitor pentru ca acesta sa-si plateasca costurile mai mari generate de reesalonarea imprumutului.  Promisiunile de reducere a datoriilor in vremuri electorale nu sunt, insa, o inventie romaneasca. Tari precum Islanda si Ungaria au venit cu masuri guvernamentale pentru reducerea datoriilor. Islanda se afla in fata unui nou proces de reducere a datoriilor gospodariilor (aflate la 108% din PIB), in acest caz a celor rezultate din creditele ipotecare. Mica tara nordica a trecut printr-o criza financiara de proportii in 2008, cand statul a fost in pragul falimentului, bula imobiliara s-a spart si bancile au colapsat, scrie www.economica.net.

Rata somajului, o enigma a recesiunii romanesti: concuram cu Polonia dupa 6 ani de criza

Rata somajului a explodat pe timp de criza in majoritatea tarilor din regiune, cu unele exceptii. Romania este una dintre economiile unde somajul a crescut foarte putin, in pofida mai multor ani de recesiune severa. Alte tari din jur nu au fost la fel de norocoase si, in cel mai negative cazuri, si-au dublat cifrele de somaj intre 2007 si 2013. Potrivit datelor publicate de Eurostat si FMI, somajul in Romania a urcat de la 6,4% in 2007 la 7,1% anul trecut. O crestere modesta, in comparatie cu ce s-a intamplat in alte tari din regiune. In plus, tinand cont de recesiunea puternica prin care a trecut Romania in 2008 si 2009, o rata a somajului de numai 7,1% este demna de dat exemplu. In Romania, atat statul, cat si firmele private, au preferat sa taie salariile si sa dea mai putini oameni afara. Ar mai fi si ipoteza exodului de forta de munca catre statele vestice, dar la acest capitol si Bulgaria si Romania concureaza umar la umar, potrivit www.wall-street.ro.

Are 27 de ani si a renuntat la antreprenoriat ca sa munceasca pentru altii: le-a marit afacerea de zece ori in criza

Dupa o experienta de antreprenor nereusita la varsta majoratului, Octavian Moroianu a preluat activitatile subsidiarei locale a companiei unguresti Decor Floor, specializata in vanzarea de mochete premium, si a mers contra curentului in fiecare an de criza. “Am trecut printr-un proces de recrutare care a constat in cinci interviuri, dintre care doua la Budapesta, iar interviul final s-a desfasurat intr-un apartament din Vitan”, descrie Octavian Moroianu, business partner al furnizorului de solutii pentru pardoseli Decor Floor, unul dintre momentele definitorii in cariera. Avea 23 de ani atunci, iar pozitia pentru care aplica era de sales team leader al companiei unguresti ce avea ca business principal vanzarea de mocheta medium si premium catre corporatii. Din momentul cand a fost recrutat, filiala din Romania a crescut de zece ori: de la o cifra de afaceri de 230.000 euro in 2009 la 2,6 milioane de euro anul trecut, scrie Business Magazin.

Praktiker a vandut operatiunile din Ucraina. Compania-mama a grupului german este in insolventa si cauta cumparatori si pentru Romania

Grupul german Praktiker a vandut cele patru magazine pe care le detinea in Ucraina catre firma de audit Kreston Guarantee Group Ukraine, care a cumparat activele pentru unul dintre clientii sai, potrivit publicatiei locale Kiev Post, citata de Mediafax. Printre clientii Kreston Ukraine se numara retailerul german Metro, dar si alte companii, precum operatorul telecom Kievstar, controlat dse VimpelCom Rusia, si holdingul Mria, cu activitati in agricultura. Cele doua companii nu au dezvaluit suma la care s-a facut tranzactia. Praktiker a anuntat inca de la mijlocul anului trecut ca vrea sa iasa de pe piata ucraineana, unde avea 380 de angajati si magazine la Kiev, Liov, Mikolaiv si Makiivka.

China dezamageste producatorii de telefoane inteligente. Vanzarile de smartphone-uri in declin, pentru prima data in ultimii doi ani, pe piata cea mai ravnita de gigantii electronici

Vanzarile de smartphone-uri din China au scazut in trimestrul IV al anului trecut, fata de trimestrul III, cu 4,3%, la 90,8 milioane de unitati. Aceasta este primul declin inregistrat in ultimii doi ani, potrivit arata datele firmei de cercetare IDC, citate de CNBC. Unul dintre factorii care au contribuit la declin a fost tendinta furnizorilor de a limita livrarile inainte de lansarea retelei 4G in China. Reteaua 4G a devenit operationala in decembrie, insa terminalele 4G au devenit disponibile la scara larga pe piata abia in ianuarie. Aceasta situatie ar putea conduce insa la o crestere a vanzarilor in primul trimestru al acestui an, noteaza CNBC. Un acord din ianuarie intre Apple si operatorul China Mobile ar putea, de asemenea, sustine vanzarile in primul trimestru al anului.

Australia vinde active de peste 100 miliarde de dolari ca sa construiasca autostrazi

Australia pregateste un plan de vanzare de active de pana la 130 miliarde de dolari australieni (117,5 miliarde dolari SUA), variind de la companii de asigurari la stalpii de electricitate. Fondurile obtinute vor fi investite in proiecte de infrastructura care sa sustina dezvoltarea tarii. Planul autoritatilor australiene ar putea reprezenta un exemplu pentru alte state care se confruntata cu dificultati financiare si au nevoie de fonduri pentru a stimula cresterea economica, scrie cotidianul Wall Street Journal.

Danone vrea sa vanda divizia de nutritie medicala. Tranzactia ar depasi 3 miliarde de euro

Grupul francez Danone se gandeste sa vanda divizia de nutritie medicala, tranzactie ce i-ar aduce peste 3 miliarde de euro, potrivit unei persoane apropiate situatiei, citata de Bloomberg. Compania franceza colaboreaza cu JP Morgan in vederea posibilei vanzari, a precizat sursa. Intre posibilii cumparatori se numara Nestle si companii din sectorul produselor de ingrijire a sanatatii ca Abbott Laboratories si Baxter International. Reprezentanti ai Danone si Nestle au refuzat sa comenteze. In 2007, Danone a cumparat compania Numico, in schimbul a 12 miliarde de euro, pentru a deveni cel mai mare producator de alimente pentru copii din Europa si a se extinde in Asia si Orientul Mijlociu. In urma achizitiei, Danone a obtinut brandul Cow & Gate si alte marci de alimente destinate bebelusilor, precum si o divizie care produce alimente incluse in diete medicale.