Teodorovici vrea ca România să atragă forță de muncă din țările UE, nu doar să exporte. Cum ar putea angajatorii români să atragă creierele Europei
Angajati, birou
România are nevoie de programe dedicate, inclusiv de politici fiscale specifice, pentru a atrage forţă de muncă din celelalte state membre sau din afara spaţiului european, este de părere ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, Eugern Teodorovici a venit cu mai multe propuneri pentru mobilitatea forței de muncă în spațiul european, la un dejun de lucru ministerial la Luxemburg, pe tema mobilităţii forţei de muncă, organizat în marja reuniunii Consiliului UE pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori (EPSCO).
Teodorovici a avansat, în cadrul întâlnirii, o serie de soluţii care ar putea fi luate în considerare pentru atenuarea efectelor negative legate de deficitul forţei de muncă în ţările sursă sau de migraţia forţei de muncă înalt calificate (brain-drain).
"În contextul necesităţii întăririi mobilităţii forţei de muncă, una dintre libertăţile fundamentale ale pieţei unice, răspunsul nostru trebuie să vizeze o strategie pe două nivele, cu măsuri naţionale şi europene. O soluţie în cazul României, dar nu numai, ar fi elaborarea unor programe dedicate, inclusiv politici fiscale, în scopul atragerii de forţă de muncă din celelalte state membre, din ţări angajate în dialog cu UE în vederea aderării, precum şi din afara spaţiului european", a subliniat ministrul Finanţelor.
Participarea preşedintelui în exerciţiu al Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) la un eveniment al Consiliului EPSCO vine în continuarea demersurilor acestuia de promovare a acestei teme pe agenda publică a Uniunii Europene.
"Am dat curs invitaţiei Consiliului UE în domeniul Ocupării Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori (EPSCO) de a participa la această discuţie pe tema migraţiei pe piaţa forţei de muncă pornind de la dezbaterea pe care am iniţiat-o pe această temă la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) de la Bucureşti. Mobilitatea forţei de muncă şi efectele ei - atât pozitive cât şi negative - reprezintă o preocupare pe mai multe paliere pentru care trebuie să găsim soluţii imediate, în interesul tuturor statelor membre", a spus ministrul român al Finanţelor.
Tot mai multe țări din estul Europei se confruntă, în ultimii ani, cu un deficit acut de specialiști, ca urmare a exodului masiv spre Vestul continentului și caută soluții pentru a-și aduce muncitorii ânapăoi sau pentru a atrage muncitori din late țări.
În România, o soluție rapidă a fost majorarea numărului de permise de muncă pentru muncitorii din țările extracomunitare, în condițiile în care cetățenii altor țări UE nu se grăbesc să vină să lucreze la noi. Astfel, la începutul anului, Guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, în creştere cu 5.000 faţă de anul trecut.
Anul trecut, ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici declara că România are un deficit de forţă de muncă de un milion de persoane, iar o primă măsură luată de Guvern a fost eliminarea prevederii care obligă patronii să plătească angajaţii din afara ţării la salariul mediu pe economie.
Potrivit companiilor de recrutare, firmele din România care activează în sectoare precum HoReCa, producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii au angajat, în ultimii ani, lucrători străini din ţări non-UE , iar cei mai mulţi angajaţi provin din ţări în care nivelul de trăi este sub cel al României, precum Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia şi Thailanda.
Pe de altă parte, potrivit institutului elveţian IMD World Competitiveness Center, România a urcat cinci poziţii în topul mondial al capacităţii de a dezvolta, reţine şi atrage talentele, ajungând pe locul 56 din 63 de ţări analizate.
Conform clasamentului pe 2018, Elveţia se plasează, din nou, pe prima prima poziţie în acest clasament global, iar în primele 10 poziţii există doar o singură ţară din afara Europei Occidentale, respectiv Canada, ocupanta locului 6.
În Europa de Est, Estonia performează cel mai bine clasându-se pe locul 28, urmată Slovenia, locul 30, Letonia, 35, Lituania pe locul 36, Cehia, locul 37 şi Polonia pe locul 38. România este devansată de ţări precum Kazahstan, locul 40, Rusia, locul 46, Ucraina, locul 48, sau Ungaria, 49, dar se situează în faţa Bulgariei, locul 57, Braziliei, locul 58, sau Slovaciei, locul 59.
Pe acelasi subiect: