"Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni. Dacă e să vorbim de o criză economică, să ştiţi că în acest moment criza forţei de muncă este echivalentul unei crize economice. Pentru că o criză economică nu înseamnă neapărat deficit, nu înseamnă neapărat scădere. O criză economică poate însemna şi neatingerea potenţialului economic. România poate să crească din punct de vedere economic mult mai mult decât o face în acest moment", a arătat el.

Jianu a dat exemplul unui antreprenor din turism, care nu mai deschide al doilea restaurant pentru că nu are oameni, la fel şi unul din construcţii, care nu mai deschide un nou şantier.

"Eu cred că în continuare nu trebuie să abandonăm această problemă, această dramă a României, în care patru milioane de români locuiesc afară. Nu toţi o duc bine, nu toţi sunt fericiţi. Majoritatea nu o duce bine şi trebuie să încercăm, mai ales noi, antreprenorii, să le oferim acea perspectivă de a se întoarce acasă. Am văzut dorinţa lor de a se întoarce şi a avea o perspectivă la ei acasă", a completat preşedintele CNIPMMR.

În opinia sa, o soluţie este folosirea fondurilor europene pentru acest lucru.

"Diferenţa de salariu, diferenţa de subvenţie, diferenţa de relocare şi aşa mai departe sunt costuri eligibile pentru fonduri europene şi trebuie utilizate în acest sens. În plus, de ce ne uităm la Nepal şi la ţările asiatice şi nu ne uităm la Moldova, la Ucraina, la Serbia, unde sunt vorbitori de limbă română şi oameni apropiaţi ca şi cultură? O altă măsură ar fi flexibilizarea Codului muncii. Nu este posibil ca, în România, să plăteşti la contractul part-time taxe la nivelul full-time", a susţinut Jianu.