"În cazul parcurilor logistice situate în localităţile limitrofe din Bucureşti se ajunge la situaţia în care angajatorii oferă bonus de prezenţă angajaţilor care lucrează toate cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii", a declarat profesorul universitar Ion Anghel, manager al Departamentului Analiză şi Evaluare din cadrul Academiei de Studii Economice, citat de Agerpres.

El a explicat conceptul bonusului de prezenţă, apreciind că bonusul indică un anumit nivel calitativ al forţei de muncă analizate.

"Nu ştiu dacă aţi întâlnit vreodată bonusul de prezenţă. Bonusul de prezenţă înseamnă că, dacă cineva îţi vine 5 zile pe săptămână timp de o lună de zile, primeşte un plus la salariu, pentru că cineva care locuieşte în mediul rural, poate că se trezeşte dimineaţa şi, nu ştiu, oile au făcut miei sau are altă treabă şi nu se mai duce la job. Deci acesta e un lucru real şi mai departe ţine de management, dar este o avertizare legată de factorul calitativ al forţei de muncă pe care noi am analizat-o", a completat Ion Anghel.

Acesta a detaliat motivele pentru care România întâmpină în prezent o criză a forţei de muncă.

"Situaţia statistică actuală redată în studiu arată că, pe lângă plecarea unui număr foarte mare a românilor în alte ţări, natalitatea scăzută, lipsa şcolilor profesionale şi neadaptarea învăţământului la schimbările economice sunt cauzele principale pentru care România se confruntă cu o criză acută a forţei de muncă", potrivit reprezentantului ASE.

“România are o mare problemă cu infrastructura intelectuală”

Profesorul Ion Anghel a apreciat că societatea românească are o mare problemă cu infrastructura intelectuală. "Ce vrea să spună chestia asta? Asta înseamnă că România, în afară că ar putea să aibă de discutat în legătură cu infrastructura rutieră sau tehnică, mijloace de transport, cale ferată sau aşa mai departe, are o problemă cu infrastructura de forţă de muncă şi cu infrastructura intelectuală. Ori, atunci când dezvolţi un parc logistic, nu poţi să fii doar visător şi să zici că dezvolţi un parc industrial sau că dezvolţi un proiect mare rezidenţial, fără să ai în minte ce cerere ai putea să ai sau ce forţă de muncă s-ar putea găsi", a declarat Ion Anghel.

Referitor la dezvoltarea parcurilor logistice, acesta a arătat că sectorul de retail on-line are o dinamică semnificativă în ultimii ani, însă pe de altă parte există o tendinţă de reducere semnificativă a populaţiei active disponibile în România.

Astfel, potrivit studiului realizat de echipa de la ASE, retail-ul on-line a crescut spectaculos în ultimii ani, de la vânzări de 330 de milioane de euro în anul 2009 până la vânzări de 2,8 miliarde de euro în 2017.

Pe de altă parte, "în ultimii ani, populaţia activă a României s-a redus semnificativ, aspect ce creează tensiuni pe piaţa forţei de muncă, cu atât mai mult pentru proiecte ce necesită şi acces la infrastructura adecvată", se menţionează în sinteza studiului realizat de echipa de la ASE.

Analizând datele statistice, realizatorii studiului au subliniat că societatea românească avea în 2018 cu 33,6% mai puţini tineri din grupa de vârstă 20-29 de ani decât în 1990, şi cu 19,6% mai puţine persoane din grupa de vârstă 30-39 de ani faţă de anul 1990. Grupa de vârstă cu cea mai bună reprezentare demografică este în prezent cea de 40-49 de ani, care înregistrează în 2018 cu 19,6% mai mulţi membri decât în 1990, explicaţia fiind faptul că această categorie a fost beneficiara politicilor pro-natalitate iniţiate pe timpul lui Nicolae Ceauşescu, arată autorii analizei.

O a treia categorie care suferă un recul demografic este cea din grupa de vârstă 50-60 de ani, în 2018 existând cu 14,7% mai puţini români decât în anul 1990.

Cea mai mare creştere demografică o reprezintă categoria de vârstă ieşită din câmpul muncii, anume grupa de vârstă de peste 70 de ani. Astfel, în 2018 existau cu 64,9% mai multe persoane trecute de 70 de ani comparativ cu anul 1990, potrivit datelor compilate de echipa de la ASE.