S-au înregistrat 212 de voturi "pentru", 94 "împotrivă" şi două abţineri.

Potrivit unui amendament care aparţine preşedintelui Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon, legea garantează dreptul tuturor salariaţilor la plata unui salariu brut lunar, diferenţiat pe criteriul nivelului de studii, în cadrul unui program normal de lucru.

Conform unui alt amendament, articolul 2 se modifică astfel: "Cuantumul salariului brut lunar se stabileşte prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii".

Citește și: Comisia Europeană discută despre salariul minim în UE. La ce valoare ar ajunge în România

Actul normativ stabileşte coeficienţii minimali de ierarhizare salarială pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate şi pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare, cu respectarea prevederilor art.2.

"E vorba de o iniţiativă atât de mult aşteptată de sindicatele din România, mai puţin - e drept - de partea patronală. (...) Este vorba de un tabel cu coeficienţi de ierarhizare a salarizării care a fost eliminat de către guvernarea Boc, la presiunea, evident, a celor care au impus atunci modificarea Codului muncii, a Codului dialogului social şi a legilor conexe. Prin urmare, prin negocierile cu toate părţile din cadrul dialogului social, la comisie am ajuns la concluzia că revenirea la acest tip de reglementare este absolut necesară, dat fiind faptul că realităţile în domeniul salarizării sunt în continuă mişcare. (...) Prin urmare, reintroducând în lege aceste valori, coeficienţi de ierarhizare, vom putea să vedem că un necalificat este plătit la nivelul salariului minim, un calificat va avea 1,20 din momentul acesta", a explicat Adrian Solomon, potrivit Agerpres.

El a adăugat că nu este vorba despre o grilă foarte mare, "dar este un punct de plecare către nişte negocieri corecte, reale, care să dea şi sindicatelor şi salariaţilor din România forţa necesară în cadrul negocierilor colective."

Proiectul a fost adoptat în 2019 de Senat, dar Camera Deputaţilor este decizională.

Începând din 2019, Guvernul PSD a introdus trei salarii minime pe economie: unul pentru studii medii, în valoare de 2.080 lei, unul pentru angajații cu studii superioare, în valoare de 2.350 lei lunar, și unul special pentru sectorul construcțiilor, în valoare de 3.000 de lei.

De la 1 ianuarie 2020, Guvernul Orban a majorat cu 7,2% salariul minim pentru studii medii, până la 2.230, pe celelalte două păstrându-le la valoarea din 2019.

Antreprenorii resping salariul minim diferențiat

În februarie, Consiliul pentru IMM-uri solicita Camerei Deputaţilor să respingă acest proiect de lege pe motiv de neconstituţionalitate, dar şi pentru că nu a fost efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor.

"Prin această lege se introduc mai multe salarii brute minime pe economie. Consiliul nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie în funcţie de diverse criterii, cum ar fi sectoarele de activitate sau educaţia pentru salariaţi din diverse sectoare. Noi am spus public că ar trebui să fie analizată posibilitatea introducerii unui salariu minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcţie de numărul de ore lucrate, cu îmbunătăţirea corespunzătoare a Codului Muncii. De altfel, Constituţia României stabileşte existenţa unui singur salariu minim brut pe economie. Practic, prin această propunere de lege, se vor introduce 11 salarii minime brute pe economie", declara, în 17 februarie, preşedintele preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, inițiatorii legii nu au făcut un test IMM la capitolul impact asupra mediului de afaceri.

"Noi suntem obligaţi de fiecare dată să repetăm că nu există un test IMM pentru această lege. În expunerea de motive, la capitolul impact asupra mediului de afaceri, în lege este trecut 'Nu este cazul'. Păi, dacă o modificare care introduce 11 salarii minime nu are un impact asupra mediului de afaceri, ne întrebăm ce anume ar mai putea avea?", a susţinut şeful CNIPMMR.

Preşedintele Consiliului pentru IMM-uri a subliniat că nu este târziu ca această lege să fie retrasă sau să se dea un vot negativ.

"Dacă va trece din nu ştiu ce motive politicianiste, ne vom adresa preşedintelui României, înaintând acest material cu aspectele de neconstituţionalitate pe care le-am menţionat", a atenţionat Florin Jianu.