Comisia subliniază că nu urmăreşte stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcţie de sistemele de stabilire a salariului minim şi de tradiţiile statului membru, cu respectarea deplină a competenţelor naţionale şi a libertăţii contractuale a partenerilor sociali.

Documentul de consultare din a doua etapă stabileşte posibile căi de acţiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate şi că ele protejează toţi lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esenţial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării.

Citește și: Topul salariilor minime din UE. Țara în care niciun salariu nu e mai mic de 2.142 euro

Iniţiativa UE ar urmări să garanteze că: salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcţionează bine; cadrele naţionale permit stabilirea şi actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare şi stabile; partenerii sociali sunt implicaţi în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim; variaţiile salariului minim şi exceptările sunt eliminate sau limitate; cadrele naţionale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv şi că există mecanisme de monitorizare.

Partenerii sociali sunt invitaţi să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât şi instrumente nelegislative, şi anume o directivă în domeniul condiţiilor de muncă şi, respectiv, o recomandare a Consiliului.

Citește și: Românii vor fi plătiți în funcție de studiile absolvite. Salariul minim va fi calculat diferențiat, după coeficienți de salarizare

Următorul pas către această a doua etapă a consultării constă fie în negocierile dintre partenerii sociali în vederea încheierii unui acord în temeiul articolului 155 din Tratatul privind funcţionarea UE (TFUE), fie în prezentarea unei propuneri de către Comisia Europeană.

"Dorim să ne asigurăm că toţi lucrătorii din UE sunt protejaţi de un salariu minim echitabil, care să le permită să câştige un trai decent indiferent de locul lor de muncă. Partenerii sociali joacă un rol esenţial în negocierea salariilor la nivel naţional şi local şi ar trebui să fie implicaţi în stabilirea salariilor minime, atât în ţările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât şi în cele cu un salariu minim prevăzut de lege", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

"În UE, unul din şase lucrători sunt clasificaţi ca lucrători cu venituri salariale mici, iar majoritatea lor sunt femei. Aceşti lucrători au asigurat funcţionarea societăţilor şi economiilor noastre, în timp ce tot restul a trebuit să se oprească. Însă, în mod paradoxal, ei vor fi afectaţi cel mai puternic de criză. Eforturile în vederea unei iniţiative privind salariile minime în UE sunt un element esenţial al strategiei noastre de redresare. Toată lumea merită un standard de viaţă decent", a declarat la rândul său comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Ca parte a Comunicării privind o Europă socială puternică pentru tranziţiile juste, Comisia a lansat, la 14 ianuarie 2020, prima etapă a consultării cu partenerii sociali cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toţi lucrătorii. Prima etapă a consultării s-a încheiat la 25 februarie, iar Comisia a primit 23 de răspunsuri din partea partenerilor sociali europeni reprezentând sindicate şi organizaţii patronale de la nivelul UE.

Executivul comunitar subliniază că nu va exista un salariu minim universal. Orice potenţială propunere va reflecta tradiţiile naţionale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziţii juridice. Unele ţări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia doreşte să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, că ele acoperă suficiente persoane, că prevăd o consultare aprofundată cu partenerii sociali şi că dispun de un mecanism de actualizare corespunzător.

Anul trecut, vicepreședintele CE Frans Timmermans propunea introducerea unui salariu minim în toate statele UE, care să reprezinte 60% din salariul mediu.

''Avem nevoie de un salariu minim în Uniunea Europeană, echivalent în fiecare ţară membră cu 60% din salariul mediu în statul respectiv'', spunea politicianul olandez în luna mai 2019. “Trebuie să se pună capăt muncii plătite cu 3 euro pe oră'', a mai spus Timmermans, estimând că de prea multe ori lucrătorii din Europa de Est sunt plătiţi mult mai puţin decât cei din Occident, în condiţiile în care costul vieţii ''nu este atât de diferit''.

În luna martie 2020, în România, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.382 lei. Astfel, dacă s-ar aplica formula propusă de Frans Timmermans, salariul minim brut ar depăși 3.200 de lei. În prezent, salariul minim este de 2.230 de lei brut.

În UE, 22 dintre cele 28 de state membre dispun de un salariu minim fixat prin lege. Totuşi, disparităţile sunt extreme, cu medii care se ridicau în 2017 la 460 leva brut pe lună (235 euro) în Bulgaria şi la 1.999 euro pe lună în Luxemburg, ceea ce înseamnă o proporţie de 1/9. Raportul ar ajunge la 1/3 dacă aceste salarii se ponderează cu costul vieţii în fiecare ţară.