Din punct de vedere legal, protectia maternitatii inseamna protectia sanatatii si a securitatii salariatelor gravide sau mame la locul de munca, asa cum o defineste ordonanta 96/2003.

Pentru a beneficia de aceasta protectie, angajata are obligatia de a anunta angajatorul asupra starii sale de graviditate, printr-o declaratie scrisa de mana si sa dovedeasca acest lucru prin adeverinta eliberata de medicul specialist. La randul lui, angajatorul trebuie sa semneze de luare la cunostinta, prin inregistrarea declaratiei.

In cazul in care angajata insarcinata nu indeplineste aceasta obligatie, angajatorul nu ii poate respecta drepturile speciale pe aceasta perioada”, explica Ana-Maria Vicol, Payroll Accountant in cadrul Accace, unul dintre liderii din Europa Centrala si de Est in zona serviciilor de outsourcing si consultanta.

Program redus si dispensa pentru analize

La solicitarea salariatei insarcinate, precum si dupa evaluarea locului de munca de catre medicul de medicina muncii, se poate acorda un program de lucru redus cu o patrime din durata normala, si cu mentinerea drepturilor salariale.

De asemenea, salariata are dreptul la o dispensa lunara de maximum 16 ore libere platite pentru a efectua controale medicale de rutina. Angajata este obligata sa aduca adeverinta de la medicul specialist, pentru a dovedi efectuarea controlului.

In timpul sarcinii, salariata nu poate sa primeasca program de noapte, ore suplimentare, nu poate fi detasata si nici trimisa in deplasare. Angajatorul este obligat sa ofere un loc de munca mai bun, cu pastrarea aceluiasi nivel salarial, in cazul in care activitatea se desfasoara in conditii necorespunzatoare ce pot afecta sarcina salariatei.

De asemenea, angajatorului ii este interzis sa concedieze o salariata insarcinata, lauza sau care se afla in concediu pentru ingrijirea si cresterea copilului sau in perioada acordarii stimulentului de insertie.

Pauze pentru alaptat

In cazul mamelor care se reintorc la serviciu si inca alapteaza, angajatorul este obligat sa ofere pauze de alaptat, maximum doua ore din timpul total de lucru sau sa-i amenajeze un loc special de alaptat la serviciu. „Cum in practica aceste variante nu se aplica, in general mamele solicita reducerea timpului de lucru corespunzator pentru alaptarea copilului. Acest program redus nu va afecta drepturile salariale”, explica Ana-Maria Vicol.

Concediul de risc maternal

Legislatia medicala are un sector dedicat exclusiv drepturilor femeilor insarcinate la locul de munca, exemplu fiind legea nr. 25/2004, privind protectia maternitatii la locul de munca.

Printre drepturile prevazute de aceasta lege se numara concediul de risc maternal si conditiile in care acesta poate fi acordat. De asemenea, ordonanta 158/2005 prevede acordarea concediilor medicale pe perioada sarcinii, respectiv concediul prenatal si cel postnatal, cu precizarea ca cele 126 de zile se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului post natal sa fie de 42 de zile.

Indemnizatia pentru concediul de risc maternal reprezinta 75% din media veniturilor aferente ultimelor 6 luni, iar cea pentru sarcina si lauzie reprezinta 85% din aceeasi medie de calcul.

Un aspect benefic in plata acestei indemnizatii este faptul ca salariatei nu i se retine decat contributia de asigurari sociale calculata la minimul prevazut de lege, ceea ce avantajeaza venitul net platit angajatei”, spune consultantul Accace.

Calculul si plata aferente acestor indemnizatii se fac lunar de catre angajator la data lichidarii drepturilor salariale pentru luna in care se acorda concediul medical.