Este oficial: Averile care nu pot fi dovedite cu acte vor fi confiscate VIDEO
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind confiscarea extinsa a averii, document care va fi transmis Parlamentului spre aprobare, a declarat premierul Emil Boc, la finalul sedinntei de Guvern. Documentul modifica actualul Cod Penal, astfel incat confiscarea extinsa a averii sa fie reglementata prin lege.
Potrivit premierului, o persoana sanctionata pentru infractiuni cu o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de cinci ani va fi obligata sa dovedeasca faptul ca averea detinuta are un caracter ilicit. Proiectul de lege va permite confiscarea acelei parti din avere pentru care caracterul legal nu poate fi dovedit prin documente.
"Astfel vor fi mai usor confiscate averile ilicite, care nu se bazeaza ca dobandire pe mijloace legale. Se da si o satisfactie opiniei publice, in sensul ca autoritatile vor putea confisca aceste averi", a spus Boc.
Ministerul Justitiei (MJ) a lansat, ieri, in dezbatere publica, un proiect de modificare si completare a Codului Penal, prin care introduce confiscarea extinsa a averii, motivand ca cele instrumentele existente nu au asigurat suficient cooperarea transfrontaliera in domeniu.
Proiectul propus de MJ vine dupa ce pe 22 iunie, presedintele Traian Basescu pleda pentru posibilitatea confiscarii "averii extinse", adica a bunurilor instrainatate in timpul cercetarilor, cu intentia de "pacalire" a autoritatilor, relateaza Mediafax.
Ulterior, seful statului le-a cerut parlamentarilor sa gaseasca o solutie pentru introducerea in legislatia romaneasca a deciziei 212/2005 a Consiliul ui JAI, referitoare la confiscarea averilor obtinute illicit si sa gaseasca, totodata, o posibilitate pentru "eliminarea prezumptiei ca orice avere este licita".
Ieri, Ministerul Justitiei propune confiscarea extinsa a averii, motivand prin transpunerea in legea romana a articolului 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor si altor bunuri aflate in legatura cu criminalitatea.
"Desi in prezent Romania beneficiaza de un cadru legislativ coerent si cuprinzator, dezvoltat in concordanta cu standardele internationale in materia confiscarii produselor infractiunilor, acest cadru are anumite lacune, raportat la cerintele europene in materie", explica MJ.
Concret, la nivelul legislatiei interne Decizia-cadru nu este transpusa in totalitate, lipsind din legislatia nationala transpunerea art. 3 al actului comunitar, privind confiscarea extinsa.
"Masura confiscarii extinse trebuie sa fie cel putin una dintre cele trei variante prevazute la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) si respectiv (c). In toate cazurile, aceasta permite confiscarea bunurilor provenind din activitati infractionale care nu au legatura directa cu infractiunea pentru care persoana este condamnata, mai exact, nu este dovedita legatura nemijlocita intre infractiunea care conduce la condamnare si bunurile care sunt confiscate. Este vorba de un principiu al confiscarii extinse a bunurilor condamnatului. Litera (a) vizeaza bunurile respective in cazul in care acestea provin din activitati efectuate intr-o perioada anterioara condamnarii, in timp ce litera (b) vizeaza bunurile care provin din activitati «similare». In ceea ce priveste litera (c), aceasta vizeaza disproportia dintre valoarea bunurilor si nivelul venitului legal al persoanei condamnate", noteaza institutia in expunerea de motive privind adoptarea actului normativ.
In baza tratatului de aderare la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat obligatia de a transpune in integralitate acquis-ul comunitar, obligatie care subzista si in ceea ce priveste transpunerea Deciziei-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor si altor bunuri aflate in legatura cu criminalitatea, Decizie-cadru ce are in cuprinsul sau ca termen de transpunere data de 15 martie 2007, mai spune sursa citata.
In opinia Ministerul Justitiei, neintroducerea totala a acestui instrument normativ al Uniunii Europene s-a "datorat" aspectelor controversate legate de raportarea cuprinsului actului normativ amintit la principiul constitutional al prezumtiei dobandirii licite a averii, aspecte pe care prezentul proiect isi propune sa le rezolve printr-o reglementare stricta si in concordanta atat cu exigentele constitutionale, cat si cu cerintele Uniunii Europene.
In momentul de fata, Romania beneficiaza de un cadru legislativ care ii permite confiscarea produselor unei infractiuni de la autorul acesteia in conditiile impuse de standardele europene privind dreptul la un proces echitabil si respecta totodata cerinta unor norme eficiente.
Confiscarea extinsa se refera la reglementarea cazurilor expres si limitativ prevazute, in care desfasurarea de catre o persoana in mod constant pe o anumita perioada de timp de activitati cu caracter infractional de o gravitate sporita, cumulata cu lipsa altor venituri licite, este considerata ca fiind un probatoriu suficient pentru a permite instantei sa constate caracterul ilicit al veniturilor obtinute pe perioada derularii activitatilor cu caracter infractional, instituind astfel o noua viziune asupra sarcinii probei in materia dobandirii in mod licit a averii.
In conditiile in care aceasta opereaza exclusiv in proceduri penale, vizeaza o lista de infractiuni deosebit de grave si se aplica exclusiv unei persoane deja condamnate - introducerea confiscarii extinse nu este incompatibila cu prezumtia caracterului licit al averii, cuprinsa la art. 44 pct. 8 din Constitutia Romaniei. Aceasta prezumtie este una relativa, asa incat ea va fi rasturnata, de la caz la caz, prin administrarea probelor care vor crea convingerea instantei ca bunurile detinute de persoana condamnata sunt obtinute din savarsirea de infractiuni.
In acest context, conditiile prevazute prin prezentul proiect, si care trebuie dovedite in prealabil, sunt suficiente pentru a rasturna prezumtia fara a se incalca totusi principiul constitutional amintit.
Procurorul ar fi astfel obligat sa probeze doar faptul ca o persoana anume, intr-un interval de timp, a fost implicata in savarsirea anumitor infractiuni, de exemplu fapte de crima organizata. Din acel moment, judecatorul poate prezuma ca bunurile dobandite sunt rezultatul unor activitati infractionale desfasurate de persoana condamnata in cursul unei perioade anterioare condamnarii care este considerata rezonabila de catre instanta. In aceasta ipoteza ar reveni persoanei condamnate sarcina probei privind caracterul licit al averii dobandite. Daca judecatorul ajunge la concluzia ca valoarea bunurilor detinute este disproportionata in raport cu veniturile legale poate dispune confiscarea acestora de la persoana condamnata.
Potrivit oficialilor Ministerului Justitiei, acest proiect reprezinta o continuare a demersurilor Guvernului pentru transpunerea Deciziei-cadru amintite, demersuri pornite inca de la inceputul anului 2009, an in care a fost adoptat de catre Guvern proiectul noului Cod penal (proiect ce cuprindea si confiscarea extinsa).
La inceputul lunii iunie, presedintele Romaniei declara ca prezumtia caracterului licit al dobandirii averii din Constitutie a fost paravanul sub care, desi s-a stiut despre averi dobandite ilicit, nu au putut fi confiscate, iar statul nu si-a putut recupera pierderile de la cei care au fraudat.
Pe 17 iunie, Curtea Constitutionala (CC) a constatat cu majoritate de voturi ca eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constitutie, potrivit careia "caracterul licit al dobandirii se prezuma" este neconstitutionala, deoarece are ca efect suprimarea unei garantii a dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.
Judecatoarea Iulia Motoc de la Curtea Constitutionala afirma insa ca in niciunul dintre statele Uniunii Europene nu se regaseste prezumtia caracterului dobandirii licite a averii, aceasta presupunere trebuie inlaturata. Totodata, Motoc sustine ca prezumtia trebuie inlaturata, deoarece nu aduce atingere securitatii juridice a dreptului de proprietate.
Masurile cuprinse in Conventiile mentionate au fost luate pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere, pentru prevenirea si combaterea urmatoarelor infractiuni: spalarea banilor, traficul de persoane, exploatarea sexuala a copiilor si pornografia infantila, traficul ilicit de droguri si terorismul, precum si pentru identificarea, urmarirea, inghetarea, sechestrarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor.
Astfel, potrivit acestei masuri, statele membre sunt obligate sa nu formuleze si nici sa nu mentina rezerve in ce priveste dispozitiile Conventiei Consiliului Europei privind confiscarea.
Pe acelasi subiect: