De ce a renunțat Guvernul la diferențierea salariului minim în funcție de vechime. Ministrul Muncii nu știe câți români câștigă minimul pe economie
Marius Budai, ministrul Muncii
Decizia de a renunța la majorarea salariului minim la 2.350 lei pentru cei cu peste 15 ani vechime a fost agreată inclusiv cu sindicatele în cadrul Consiliului Economic şi Social, pentru că o astfel de măsură ar fi afectat mediul de afaceri, a declarat, vineri, ministrul Muncii, Marius Budăi, după şedinţa de Guvern.
"Aceste măsuri se iau în discuţie cu patronatele, şi cu sindicatele. În şedinţa de ieri (a Consiliului Economic şi Social - n.r.), patronatele şi sindicatele au căzut de acord asupra acestor măsuri, iar de la 1 ianuarie vor beneficia de o creştere la 2.080 de lei cei cu studii medii, iar cei cu studii superioare, doar cei cu un an vechime... (salariul minim în cazul lor va creşte la 2.350 lei - n.r.)", a spus Budăi, citat de Agerpres.
El a subliniat că ideea de a majora salariul minim şi pentru cei cu 15 ani la 2.350 de lei fost pusă în discuţie la propunerea sindicatelor, însă, în final, nici sindicatele nu au mai votat-o.
"Nu am dat un pas înapoi. Atunci când iei o măsură, discuţi cu ambele părţi, şi cu sindicatele, şi cu patronatele, iar patronatele au spus, mai ales cele din textile, să există posibilitatea ca această măsură, pe termen scurt, să le afecteze exerciţiul financiar şi atunci am ajuns la această concluzie şi facem această majorare diferenţiată între studii medii şi studii superioare", a susţinut oficialul guvernamental.
Budăi a subliniat că, de altfel, programul de guvernare prevedea diferenţierea în funcţie de studii, nu şi de vechime.
"În programul de guvernare am spus foarte clar că vor fi aceste trepte pentru cei cu studii medii şi superioare. Am discutat această abordare la solicitarea sindicatelor. S-a ajuns la soluţia aprobată astăzi în Guvern. Ieri, la CES, nu a fost niciun vot împotrivă. (...) Deocamdată aprobarea este cu data de intrare în vigoare 1 ianuarie, ce va fi după vom vedea", a completat el.
Budăi a mai spus că majorarea salariului minim va însemna un plus de venituri la bugetul de stat şi nu crede că mai sunt bugetari plătiţi cu salariul minim.
Întrebat câţi angajaţi din România sunt plătiţi cu salariul minim şi câţi dintre ei au studii superioare, ministrul Muncii a răspuns că nu ştie, întrucât nu are cifrele în faţă, dar, dacă există anumite cifre în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre, înseamnă că acele cifre sunt corecte.
"Nu am de această dată cifrele în faţă şi nu pot să fac aproximări. (...) Eu nu am aceste date, dar, dacă au fost trecute acolo, înseamnă că sunt corecte", a susţinut ministrul.
Nota de fundamentare a proiectului indică existenţa a 1,37 milioane de persoane plătite cu salariul minim, din care 350.000 cu studii superioare.
Budăi a mai spus că banii pe care i-a solicitat în plus pentru bugetul de pensii vor proveni din fondul de rezervă al Guvernului.
"În ultima şedinţă de Guvern am prevăzut această situaţie, deoarece nu aveam gata situaţia calculelor pentru decembrie, şi am solicitat Guvernului atunci posibilitatea ca într-o şedinţă ulterioară de Guvern, în măsura necesităţilor, să avem împuternicire şi aprobare să putem, din fondul de rezervă al Guvernului, să solicităm aceşti bani. Este o situaţie normală pentru sfârşit de an, deoarece, în dinamica activităţilor caselor judeţene de pensii, se schimbă foarte mult recalculările pensiilor. Nu putem estima de la început exact câţi oameni vor opta pentru ce tip de pensie", a explicat el.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS