De ce a renunțat Guvernul la diferențierea salariului minim în funcție de vechime. Ministrul Muncii nu știe câți români câștigă minimul pe economie
Marius Budai, ministrul Muncii
Decizia de a renunța la majorarea salariului minim la 2.350 lei pentru cei cu peste 15 ani vechime a fost agreată inclusiv cu sindicatele în cadrul Consiliului Economic şi Social, pentru că o astfel de măsură ar fi afectat mediul de afaceri, a declarat, vineri, ministrul Muncii, Marius Budăi, după şedinţa de Guvern.
"Aceste măsuri se iau în discuţie cu patronatele, şi cu sindicatele. În şedinţa de ieri (a Consiliului Economic şi Social - n.r.), patronatele şi sindicatele au căzut de acord asupra acestor măsuri, iar de la 1 ianuarie vor beneficia de o creştere la 2.080 de lei cei cu studii medii, iar cei cu studii superioare, doar cei cu un an vechime... (salariul minim în cazul lor va creşte la 2.350 lei - n.r.)", a spus Budăi, citat de Agerpres.
El a subliniat că ideea de a majora salariul minim şi pentru cei cu 15 ani la 2.350 de lei fost pusă în discuţie la propunerea sindicatelor, însă, în final, nici sindicatele nu au mai votat-o.
"Nu am dat un pas înapoi. Atunci când iei o măsură, discuţi cu ambele părţi, şi cu sindicatele, şi cu patronatele, iar patronatele au spus, mai ales cele din textile, să există posibilitatea ca această măsură, pe termen scurt, să le afecteze exerciţiul financiar şi atunci am ajuns la această concluzie şi facem această majorare diferenţiată între studii medii şi studii superioare", a susţinut oficialul guvernamental.
Budăi a subliniat că, de altfel, programul de guvernare prevedea diferenţierea în funcţie de studii, nu şi de vechime.
"În programul de guvernare am spus foarte clar că vor fi aceste trepte pentru cei cu studii medii şi superioare. Am discutat această abordare la solicitarea sindicatelor. S-a ajuns la soluţia aprobată astăzi în Guvern. Ieri, la CES, nu a fost niciun vot împotrivă. (...) Deocamdată aprobarea este cu data de intrare în vigoare 1 ianuarie, ce va fi după vom vedea", a completat el.
Budăi a mai spus că majorarea salariului minim va însemna un plus de venituri la bugetul de stat şi nu crede că mai sunt bugetari plătiţi cu salariul minim.
Întrebat câţi angajaţi din România sunt plătiţi cu salariul minim şi câţi dintre ei au studii superioare, ministrul Muncii a răspuns că nu ştie, întrucât nu are cifrele în faţă, dar, dacă există anumite cifre în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre, înseamnă că acele cifre sunt corecte.
"Nu am de această dată cifrele în faţă şi nu pot să fac aproximări. (...) Eu nu am aceste date, dar, dacă au fost trecute acolo, înseamnă că sunt corecte", a susţinut ministrul.
Nota de fundamentare a proiectului indică existenţa a 1,37 milioane de persoane plătite cu salariul minim, din care 350.000 cu studii superioare.
Budăi a mai spus că banii pe care i-a solicitat în plus pentru bugetul de pensii vor proveni din fondul de rezervă al Guvernului.
"În ultima şedinţă de Guvern am prevăzut această situaţie, deoarece nu aveam gata situaţia calculelor pentru decembrie, şi am solicitat Guvernului atunci posibilitatea ca într-o şedinţă ulterioară de Guvern, în măsura necesităţilor, să avem împuternicire şi aprobare să putem, din fondul de rezervă al Guvernului, să solicităm aceşti bani. Este o situaţie normală pentru sfârşit de an, deoarece, în dinamica activităţilor caselor judeţene de pensii, se schimbă foarte mult recalculările pensiilor. Nu putem estima de la început exact câţi oameni vor opta pentru ce tip de pensie", a explicat el.
Pe acelasi subiect: