Cu o singura abtinere din partea UDMR si fara ca PDL sa fi participat la lucrari, senatorii si deputatii din comisia de revizuire au finalizat astazi proiectul noii constitutii. Textul reflecta razboiul de pana acum dintre ei si Traian Basescu. Asa se face ca, alesii i-au redus atributiile presedintelui si l-au scos practic din zona puterii de decizie.
 
"Nu putem continua cu aceasta idee deloc paguboasa care s-a acreditat in ultimii ani ca presedintele e seful tuturor, e seful tuturor institutiilor, ca e seful tuturor cetatenilor. Presedintele e definit acum ca sef al statului, dar acest inteles e foarte clar delimitat", a declarat Crin Antonescu, presedintele Comisiei de revizuire.
 
Mai exact, presedintele este obligat sa numeasca premierul pe care majoritatea parlamentara il propune, fara a putea ridica vreo obiectie. Seful statului nu mai poate refuza ministri propusi de premier, in caz de remaniere, nu mai poate organiza referendum in orice domeniu si fara acordul Parlamentului, si nu mai poate participa la reuniunile Consiliul European decat atunci cand se discuta teme de politica externa sau de securitate. In fapt, un presedinte pe care romanii il vor alege prin vot direct ca sa-i reprezinte, dar al carui rol se va reduce in a promulga legi si a oferi decoratii.
 
"Eu v-as intreba retoric daca presedintele este un notar, la ce bun sa mai fie ales prin vot universal? Daca avem un presedinte care sta la Palatul Cotroceni inconjurat de niste stampile si dvs. sau telespectatorii prezinta un act si presedintele stampileaza, ii strange mana si ii ureaza <<La multi ani>> si consuma un pahar simbolic de sampanie, acest presedinte ar putea foarte bine sa fie ales de Parlament", explica Ion Stanomir, profesor de Drept Constitutional.
 
Expertii in Drept Constitutional atrag atentia ca aceste restrangeri ale atributiilor presedintelui atrag dupa sine transformarea Romaniei in republica parlamentara, in care partidele politice si alesii formeaza majoritati, voteaza si controleaza Guvernul.

Dar prerogativele Parlamentului nu se opresc aici. Alesii au preluat dreptul presedintelui de a cere urmarirea penala a unui ministru si de a decide suspendarea din functie. Si un alt castig al senatorilor si deputatilor este acela ca pot obliga orice persoana fizica sau juridica sa se prezinte la audieri in fata comisiilor parlamentare.
 
Din proiectul noii Constitutii, parlamentarii nu ies mai puternici doar in raport cu presedintele si cu guvernul, ci si in fata legii. Senatorii si deputatii si-au consolidat si imunitatea. Membri ai comisiei cu dosare penale au ridicat mana si au votat ca procesele lor sa nu mai fie judecate doar la Inalta Curtea de Casatie si Justitie, ci in instante comune, unde caile de tergiversare si de atac sunt mai la indemana.
 
Comisia de revizuire a pastrat ambele camere ale parlamentului, doar ca numarul deputatilor a fost limitat la 300. Singura pierderea a alesilor ar putea fi interzicerea traseismului politic. Demisia unui senator sau a unui deputat partid din care a fost ales, atrage dupa sine pierderea mandatului. In procesul de rescriere a Constitutiei, alesii au fost acuzati ca incarca legea fundamentala cu detalii inutile, care incurca functionarea institutiilor statului. Un exemplu ar fi amendamentul prin care cetatenii au acces gratuit la monitorul oficial.
 
Textul noii legi fundamentale va merge in zilele urmatoare catre consiliul legislativ si apoi catre Curtea Constitutionala. Cel mai probabil, magistratii se vor pronunta asupra modificarilor in data de 26 iulie.