"Beneficiile vor fi supuse unui control amanuntit in perioada urmatoare, pentru ca Ministrul Muncii sa nu fie intotdeauna beneficiar pasiv de rectificari. Cum se face acest lucru? In primul rand veti vedea in luna septembrie cum vom veni cu un proiect de schimbare completa a statutului de inspector social. Noi in acest moment avem un corp de inspectori sociali care este slabit, acestia nu au atributii (...) practic un inspector de la Protectia Consumatorului este de mai multe ori mai capabil sa duca lucruri inspre penal, decat poate sa o faca un inspector social. Si aici noi discutam de vieti omenesti, de servicii sociale si de beneficii care sunt acordate nelegitim", a afirmat Dragos Pislaru, la Palatul Victoria.
Ministrul Muncii a amintit de cazurile de la Berevoiesti, unde "stapani de sclavi primesc asistenta sociala, pasiva, beneficii sociale", precum si de cazul Bragadiru, unde conditiile sunt mult sub standard.
"Este clar ca o tara care nu are o agenda de incluziune coerenta este o tara care nu isi merita un viitor bun. Avem uneori momente de ipocrizie in care credem ca daca nu ne uitam cu atentie la cei care sunt in nevoi, la grupuri vulnerabile, ele nu exista, acei oameni nu exista. Atunci este firesc ca acest Guvern, in primul rand asa cum ati vazut din toate interventiile noastre recente pe aceasta tema, sa recunoasca ca avem probleme in Romania si ca acestea trebuie rezolvate. Alocarea pe care o vedeti de 2,8 miliarde (de lei n.r.) este o alocare pe intreg sistemul de protectie sociala, pe ambele sale componente. O parte contributiva, sistemul de pensii, care stiti foarte bine si am spus-o public si o spun de fiecare data, este subrezit de orice initiativa non-contributiva, dar nu inseamna ca acest Guvern nu este responsabil si acolo unde exista legi le vom implementa, in masura in care, evident, lucrurile acestea sunt coerente cu partea de legislatie", a afirmat Dragos Pislaru.
In ceea ce priveste partea non-contributiva, Dragos Pislaru a apus ca sumele alocate la rectificare se vor indrepta spre partea de beneficii, respectiv alocatii si indemnizatii.
Ministrul Muncii a criticat recent sistemul de acordare a ajutoarelor sociale, sustinand ca un posibil motiv pentru care nu exista date despre problemele populatiei ar fi acela de a mentine beneficii sociale ca o zona de manevra.
Potrivit ministrului, situatia statisticilor despre beneficiile sociale si a suprapunerii acestora cu alte tipuri de masuri fiscale este similara cu aceea a salariatiilor din zona publica, iar aceasta este posibil sa fie generata de faptul ca nu se doreste o cunoastere a situatiei.
"M-ati auzit in discursul public recent ca suntem intr-o circumstanta in Romania in care nu avem date cu privire la toti salariatii din zona publica. Un lucru similar se intampla, din pacate, cu bazele de date, si aici discutam si de calitatea bazelor respective de date, in ceea ce priveste beneficiile sociale, modul in care aceste beneficii se suprapun cu alte tipuri de masuri de ordin fiscal, financiar, atat la nivel central si local. Toate aceste lucruri te duc la situatia in care ai fie o politica de siloz, aceasta insemnand ca tratezi tipul de vulnerabilitate sau beneficiu intr-un mod individual, fara sa ai o imagine de perspectiva, fie ca, si aici nu pot sa nu reiau aceasta sugestie pe care a mentionata si antevorbitorii mei legat de faptul ca poate nu se doreste sa fie cunoscute datele statistice", a spus Dragos Pislaru.
Ministerul Muncii a primit,
in urma rectificarii bugetare de miercuri, 2,8 miliarde de lei – cea mai mare suma acordata unui minister, pentru plata prestatiilor sociale si pensiilor. Astfel, jumatate di suma, circa 1,4 miliarde de lei, sunt destinate platii indemnizatiei pentru cresterea copilului, dar si unor ajutoare sociale sau alocatii de stat pentru copii si indemnizatii pentru persoanele cu dizabilitati, iar restul merge catre plata pensiilor.