Expertii americani in gastronomie si agricultura au explicat saptamana aceasta in cadrul unui summit care a avut loc in Chicago ca intre 30% si 50% din mancarea produsa la nivel global ajunge la cosul de gunoi. Oamenii au tendinta de a cumpara mai mult decat este necesar, urmand apoi sa faca risipa de alimente, sustin specialistii contactati de Reuters.

In medie americanii arunca lunar in jur de 33 de kilograme de mancare, in valoare de 40 de dolari, sustin reprezentantii Natural Resources Defence Council, care planuiesc sa publice in aprilie rezultatele studiului lor privind risipa mancarii.
Asta inseamna ca intr-un an de zile fiecare persoana arunca aproape 400 de kilograme de mancare. Ca sa va faceti o idee, asta inseamna exact greutatea unei gorile adulte, unui mascul chiar.

Departamentul de Agricultura al Statelor Unite estimeaza ca cel putin 23% din ouale produse in crescatorii ajung la gunoi. „Uitam ca avem in frigider tot soiul de fructe si legume proaspete pe care sa le consumam, iar la sfarsitul saptamanii ajungem sa le aruncam”, spune Esther Gove, mama a trei copii din South Berwich, Maine. „Asa ca am inceput sa nu mai cumpar atat de multe produse fresh pe cat obisnuiam inainte”, adauga Gove.

Insa impactul deseurilor alimentare se intinde dincolo de bucatarie, noteaza Reuters. Agricultura este unul dintre domeniile in care se consuma extrem de multa apa, dar si energie si chimicale. Totodata, procesul de productie din agricultura emite gaze cu efect de sera.

Expertii in chimie sunt de parere ca reducand risipa vom destresa mediul inconjurator si vom diminua totodata presiunea asupra agricultorilor din intreaga lume, care in 2050 vor hrani 9 miliarde de oameni, fata de cele aproape 7, cate suntem in prezent pe Terra.

„Indiferent cat de profitabila este productia intr-o ferma, daca mancarea distribuita si comercializata pe piata este aruncata la cos, acest lucru nu este deloc sanatos nici pentru consumul uman, nici pentru resursele noastre”, spune Dana Gunders, specialist in agricultura.

In ceea ce priveste tarile bogate, fructele si legumele comestibile ajung deseori in gropile de gunoi. Motivul ironic il constituie de multe ori satisfactia insuficienta a retailerilor de a le comercializa in magazinele lor, din cauza micilor imperfectiuni sau poate uitarea acestora in frigiderele consumatorilor.

In tarile in curs de dezvoltare, numeroase alimente ajung sa se strice efectiv in drumul spre supermarketuri/hipermarketuri/piete din cauza infrastructurii proaste sau a lipsei conditiilor de refrigerare.

Un alt factor il constituie preturile mari ale alimentelor, in special de cand sute de mii de oameni au ajuns someri si nu-si mai pot permite sa cumpere anumite produse, explica Patrick Woodall, director de cercetare al unei organizatii de supraveghere a alimentelor si bauturilor americane (Food and Water Watch).

„Nu este neaparat o situatie in care trebuie sa majorezi productia. Chiar si in 2008, cand au existat revolte pretutindeni in lume cu privire la cresterea alimentelor de baza, existau suficiente resurse pentru a hrani intreaga populatie globala, doar ca era pur si simplu prea scump sa faci asta”, a adaugat Woodall.

Cum sa nu irosesti resursele

Compania DuPont lucreaza cu fermieri din Kenya si incearca la ora actuala sa gaseasca modalitati prin care sa prelungeasca durata de conservare a laptelui. De regula, fermierii calatoresc chiar si 20 de kilometri pentru a-si distribui laptele in magazine alimentare. Din cauza temperaturilor ridicate din aceasta tara insa, mare parte din productia lor se pierde, se strica, explica Jim Borel, vicepresedinte executiv al DuPont.

Europa este lider in incercarea de combatere a deseurilor alimentare si nici SUA nu se afla mai departe, dar producatorii americani cauta sa-si controleze costurile. De exemplu, General Mills, firma care produce pizza, a gasit de curand o metoda prin care foloseste caldura pentru a ajuta garniturile de branza sau cascaval sa se lipeasca mai bine de blaturile congelate de paine. Sistemul inovator va preveni astfel ca mii de kilograme de cascaval si topinguri de pizza sa se iroseasca an de an.

Potrivit Agentiei de Protectie a Mediului Inconjurator (EPA) din SUA 33 de milioane de tone de mancare au fost aruncate in 2010, cea mai mare risipa de produse din istoria organizatiei. De curand EPA a lansat un program prin care incearca combaterea risipei alimentare.

Potrivit specialistilor de la EPA, anumite produse ar putea fi „salvate” si folosite in gospodarii, in timp ce alte resurse ar putea fi folosite la hranirea animalelor.

Un roman arunca 100 de kilograme de mancare pe an

Europenii bogati risipesc anual 180 de kilograme, insa nici romanii nu sunt departe, cu 100 de kilograme pe cap de locuitor.

Trei milioane de tone de fripturi, fructe sau legume ajung anual la ghena numai din bucatariile restaurantelor. In particular, romanii sunt printre cei mai risipitori si asta pentru ca noua ne plac mesele pantagruelice, iar atunci cand mergem la local vrem snitel cat farfuria si friptura cat roata carului. Prea putini sunt insa in stare devoreze tot ce au comandat.

Deseurile alimentare sunt considerabile. In jur de 1,5 metri cubi de deseuri, din care 25% sunt deseuri alimentare. Si suntem sub media europeana potrivit datelor Eurostat. In Uniunea Europeana, in cele 27 de state membre, se arunca anual in jur de 89 milioane de tone de alimente. Asta inseamna pe cap de locuitor aproximativ 180 de kilograme.

Trist este ca, potrivit Comisiei Europene, in 2020 cantitatea de mancare de care ne vom bate joc va ajunge la 126 de milioane de tone, cu 40% peste cea actuala.

Inainte sa va burdusiti inutil frigiderul sau sa comandati tot ce vedeti in meniul de la restaurant, meditati de doua ori inainte. Ganditi-va ca in Africa, de pilda, sunt mii de copii care se usuca de sete si de foame.