Luam exemplu o prajitura de casa, facuta cu crema traditional romaneasca. Ca la noi la Botosani, se lauda vanzatorul.  Are 700 de grame, costa 35 de lei.

Iata ingredientele: faina, lapte proaspat de la vaca, oua de la tara de la gaini.

"R: Daca folositi totul din casa, cum se ajunge la 50 de lei pe kilogram?

V: Ca sa intretii o vaca costa, o gaina, costa."

Si cozonacii din targ au dospit pretul pana la 100 de lei bucata. Soriciul e totusi delicatesa suprema: 100 de lei pe kilogram.

De pe un porc de talie medie poti recolta opt kilograme de sorici. Daca le vinzi in zona 0 a Capitalei, poti lua 800 de lei. Bani cu care poti cumpara, in provincie, un porc viu de 100 de kilograme. Totul tine de strategia comerciala.

Pentru ca iti poti face pofta platind doar o treime din pret pe sorici si jumatate pe afumaturi. Dar producatorul spune ca marfa se vinde mai greu, pentru ca nu are clop sau marama.

Si un fabricant din Sibiu scoate un profit frumusel, desi adauga doar 25 de procente la cat plateste pe carne, condimente si transport.
In fine, si la branzeturi avem vanzatori care explica greu pretul. 35 de lei kilogramul costa o telemea de Bacau.

"De la 35 de kilometri numai in munte. Va astept cu cea mai mare placere sa vedeti de unde este laptele asta. Pot sa zic ca este un lapte chinuit. Toata lumea ne cearta de ce avem preturile astea".

Nici daca ciobanul ar folosi sare roz de Himalaya sau sare neagra de Hawaii si cheag de ied de munte nu s-ar ajunge la 35 de lei pe kilogram. Dovada ca poti gasi, cu ceva efort, produse similare la preturi pe care mai multi romani si le pot permite. Pana la urma, totul tine de cat de mult iti respecti clientul si cat de grabit esti sa obtii profit.