Doar un roman dintr-o suta ia pranzul mai mult la restaurant decat acasa. Corporatistul grabit si turistul care scaneaza meniul dupa promotii sustin acum incasarile restaurantelor "haute gastronomie".

"A crescut concurenta, e mai mare lupta pentru clienti. Nu fac preturile in functie de cat vreau sa-mi ramana in buzunar, ci in functie de pretul materiei prime. Daca vreau calitate buna, trebuie sa platesc mult", spune Jakob Hausmann, proprietar de restaurant.

De exemplu, intr-un restaurant, din doua comenzi pentru pranz una este pentru meniul prestabilit. Acest tip de oferte a fost atat de atractiv, incat a aparut inca un mecanism de fidelizare - 10% din valoarea fiecarei note de plata intra, sub forma de bani virtuali, pe un card de membru. Cu cat vii mai des, cu cat acumulezi mai mult. Au fost clienti care au "achitat" facturi de 500-600, chiar 2.000 de lei folosind nu un card de debit, ci pe cel de membru.

Dupa zona traditionala, cele mai frecventate restaurante sunt cele cu specific asiatic - chinezesc, japonez, vietnamez, thailandez. In aceste local, profitul lunar depaseste 10.000 de euro. Dar este un joc de tip "totul sau nimic". Pe aceasta nisa, durata de viata medie a restaurantelor este de un an.

"Foarte multi au renuntat, au dat faliment, noi ne mentinem. Ne-am extins, am ajuns la trei restaurante. O nota de plata medie se ridica la 100 de lei", marturiseste Alin Virtopeanu, managerul unei astfel de unitati.

In Romania, 120 de milioane de euro trec, anual, din portofelele clientilor in conturile restaurantelor. Totodata, avem exemple in care un chef talentat si un management eficient au adus amortizarea inca din prima luna. Dar sunt multe si proiectele care au esuat, lasand investitorului pierderi chiar si de trei milioane de euro.