"Tribunalul General a anulat această decizie contestată pentru că Executivul comunitar nu a reuşit să demonstreze că a existat un avantaj economic selectiv, în sensul Articolului 107(1) din Tratatul de funcţionare al UE", au subliniat judecătorii, potrivit Agerpres.

Atât Apple cât şi autorităţile din Irlanda au salutat decizia judecătorilor europeni. "Irlanda a fost întotdeauna clară că nu a existat un tratament special de care au beneficiat cele două companii Apple. Suma taxelor percepute a fost în linie cu prevederile fiscale normale din Irlanda", a informat Ministerul de Finanţe din Irlanda într-un comunicat de presă.

Hotărârea Tribunalului este o lovitură pentru comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, care a demarat o campanie împotriva tratamentului fiscal preferenţial de care beneficiază unele companii, dar Comisia Europeană poate face recurs la această decizie a Tribunalului General, cea de-a doua instanţă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

"Cred că va fi o etapă intermediară, desigur importantă, dar cu siguranţă nu va sfârşitul poveştii", a declarat Alfonso Lamadrid, un avocat specializat în dosare de concurenţă la cabinetul Garrigues din Bruxelles.

Potrivit unei anchete a Executivului comunitar, în perioada cuprinsă între 2003 şi 2014, Apple a repatriat în Irlanda totalitatea veniturilor generate în Europa (precum şi cele din Africa, Orientul Mijlociu şi India) deoarece grupul american a beneficiat de un tratament fiscal favorabil graţie unui acord special convenit cu autorităţile de la Dublin.

Acest acord cu autorităţile irlandeze ar fi permis Apple să evite plata majorităţii impozitelor pe care ar fi trebuit să le achite în acea perioadă, adică aproximativ 13 miliarde de euro, potrivit calculelor Comisiei. În opinia Bruxelles-ului, acest avantaj constituie un "ajutor de stat ilegal", deoarece a fost făcut pe seama altor companii care au beneficiat de condiţii mai puţin favorabile.

Începând din 2013, Comisia Europeană a analizat peste 1.000 de acorduri fiscale încheiate între statele membre şi companiile multinaţionale. În cele cinci investigaţii finalizate până acum, CE a ordonat unui număr de patru state membre să recupereze mai multe miliarde de euro de la aproape 40 de companii, printre care Apple, Starbucks, Fiat şi Amazon.