În anii scurși de la Revoluție, România a trecut, de la telefonul pe cuplaj, în topul țărilor cu cel mai rapid internet. Românii folosesc telefonul mobil, iar în aproape toate gospodăriile găsim câte un televizor.

Informatizarea statului a fost, însă, un eșec. S-au cheltuit sute de milioane de euro, dar marile contracte au generat și unele dintre cele mai mari cazuri de corupție. Și, în timp ce ne pregătim să trecem la internetul 5G, oamenii stau la coadă la ghișeu, ca să depună faimosul dosar cu șînă.

Orașul Stalin era denumirea Brașovului în anii ’50. O perioadă în care telefonul era considerat un lux, iar românii comunicau mai des prin telegrame sau scrisori.

În următoarele decade aveai nevoie de aporbare de la partid ca să-ți instalezi un post telefonic acasă. Așteptai cu anii, asta dacă nu aveai pile la Palatul Telefoanelor.

Spre sfârșitul perioadei comuniste a fost introdus cuplajul. Numărul abonaților depășea capacitatea centralelor telefonice. Așa că două familii erau conectate pe același fir, iar vecinul putea să-ți asculte convorbirile. Dacă discuțiile căpătau conotații politice, riscai să te trezeșți și cu securitatea pe fir.

În 1961, România începe să producă televizoare, inclusiv pentru piețele de export. Iar în 1983 apar telvizoarele color Tehnicolor, produse pe platforma Electronică din Pipera. În 1980, în România erau 200 de televizoare la mia de locuitori.

Doar că oamenii nu prea aveau la ce să se uite. În 1985, Ceaușescu restrânge programul TV la 2 ore pe zi. Și acelea, cu propagandă.

Spre sfârșitul anilor ’70, apar primele calculatoare din gama Felix, cu procesoare Intel. Nu de puține ori tehnologiile erau furate din vest de agenții Securității.

Cu propagandă și cenzura în floare, libertatea intră în țară pe unde scurte. Europa Liberă era una dintre puținele supape. Milioane de români, dornici să afle adevărul, ascultau seară de seară transmisiunile postului, pe ascuns.

Paranoia regimului era atât de mare, încât mașinile de scris se cumpărau doar cu aprobare de la partid. Comuniștii se temeau de puterea cuvintelor.