Dezbaterea este aprinsa intre aparatorii patrimoniului din Venetia, inspaimantati de impactul acestor nave, si avocatii gigantilor marii, care au rol important in economia acestui oras, care prospera datorita turismului.

"In Venetia este imposibil sa avem o alta Concordia", a dat asigurari ferme Massimo Bernardo, presedintele Comitetului Venice Cruise. "Un ordin al capitaniei din Venetia impune prezenta la bord a doi piloti si doua remorchere, in afara de comandant. Pentru ca sa aiba loc un accident, ar trebui ca toti sa devina nebuni pe neasteptate", a glumit Bernardo.

Totusi, este intr-adevar infiorator de vazut cum aceste nave inalte cat niste cladiri trec la cativa metri de locuri exceptionale, precum Piata San-Marco sau Punta della Dogana. "Ele sunt asemeni unei rani si, intr-adevar prea mari pentru a trece pe aici, dar ele aduc multi turisti in Venetia", a observat Mattia Florian, un sofer de taxi pe apa.

Potrivit datelor comunicate de European Cruise Council (ECC), pentru AFP, sectorul croazierelor, in care sunt angajate aproape 5.500 de persoane, a contribuit, in 2011, cu 536 milioane de euro la economia Venetiei.

De asemenea, potrivit ECC, croazierele reprezinta 20% din afluxul de turisti in Venetia, a carei populatie a scazut spre sfarsitul anului la 58.000 de locuitori, pe cand cel al turistilor a depasit 20 de milioane pe an.

"Este evident ca aceste resurse, intr-o perioada dificila pentru piata muncii, sunt din ce in ce mai necesare", a mentionat Roberto Perocchio, directorul general al Terminalului de Pasageri ai Croazierelor. "Este foarte important sa mentinem vie reteaua economica si sociala a orasului", a adaugat Perocchio, in timp ce Venetiei ii este deseori reprosat faptul ca s-a transformat intr-un oras-muzeu, ai carui locuitori emigreaza in cautarea unui loc de munca.

Argumentul lui Perocchio nu l-a convins pe Cristiano Gasparetto, un arhitect venetian, membru activ al asociatiei pentru apararea patrimoniului, Italia Nostra. Indragostit de orasul sau, el ii ataca neincetat pe "monstrii" care ii distrug peisajul.

"O nava de o astfel de dimensiune deplaseaza cantitati enorme de apa, chiar daca avanseaza incet. Aceasta duce la facerea si refacerea malurilor", relateaza Gasparetto, subliniind costul la care este supus bugetul local de catre navele mari.

In afara de "distrugerea malurilor si a fundatiilor cladirilor", Gasparetto a denuntat, de asemenea, "poluarea atmosferica, provocata de o nava care stationeaza o zi, care este echivalenta cu poluarea a 15.500 de automobile", fara a uita si de "undele electromagnetice ale radarelor". "Navele de croaziere sunt inestetice, polueaza si distrug ecosistemul lagunei", a conchis Gasparetto.

"Potrivit specialistilor, in cinci-sase ani laguna va deveni un brat al marii, un ecosistem care va fi complet modificat, incapabil de a se autocurata ca in prezent", afirma arhitectul.

O dezbatere locala care nu lasa indifferent pe nimeni din strainatate: in octombrie, personalitati internationale din domeniul culturii, printre care si scriitorul turc, Orhan Pamuk si artistul american Bill Viola, au inaintat o petitie catre Guvernul Italiei, cerand restrictionarea accesului in laguna Venetiei a navelor de croaziera.

"Voi vrem sa denuntam prezenta crescanda, invaziva si necontrolata a navelor mari de croaziera in laguna si in apropiere de bazilica San Marco", se afirma in petitie. "Prezenta lor provoaca temeri in legatura cu deteriorare grava a mediului si pune in pericol conservarea patrimoniului artistic al orasului", adauga textul.