"In anul 2012, ratele medii anuale ale locurilor de munca vacante cu cele mai ridicate valori s-au inregistrat in sanatate si asistenta sociala (1,27%) respectiv, in administratia publica (1,20%). La polul opus s-au situat activitatile din industria extractiva (0,06%), respectiv cele de productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (0,10%)", se arata intr-un comunicat al INS.

Industria prelucratoare are cele mai multe joburi disponibile

Aproape o treime din numarul total al locurilor de munca vacante s-au regasit in industria prelucratoare (7.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuala de 0,77%. Sectorul bugetar a insumat putin peste 30% din totalul locurilor de munca vacante, cele mai multe regasindu-se in sanatate si asistenta sociala (3.700), urmate de administratia publica (2.900), respectiv invatamant (900). In industria extractiva angajatorii au prezentat cea mai redusa cerere de forta de munca salariata (40 locuri vacante).

Fata de 2011, cele mai relevante cresteri ale ratei medii anuale ale locurilor de munca vacante s-au regasit in activitatile de distributie a apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (+0,25 puncte procentuale), precum si in cele de sanatate si asistenta sociala (+0,22 puncte). La polul opus s-au situat activitatile din agricultura, silvicultura si pescuit (-0,5 puncte), respectiv cele de informatii si comunicatii (-0,28 puncte).

Sanatatea si asistenta sociala, crestere semnificativa

Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a cunoscut cele mai semnificative cresteri in sanatate si asistenta sociala (+600), urmate de activitatile din invatamant si cele de distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (300 pentru fiecare in parte). Cele mai accentuate diminuari ale indicatorului s-au constatat in industria prelucratoare (cu 1.000 de locuri vacante), urmate de activitatile de transport si depozitare, respectiv constructii (400 pentru fiecare in parte).

In 2012, cea mai mare cerere de forta de munca salariata exprimata de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de munca vacante s-a constatat in randul ocupatiilor de operatori la instalatii si masini; asamblori de masini si echipamente - grupa majora 8 (0,84%) si de muncitori necalificati - grupa majora 9 (0,71%).

Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a cunoscut cele mai semnificative valori in ocupatiile de specialisti in diverse domenii de activitate - grupa majora 2 (6.300 locuri vacante), care a reprezentat circa 25% din numarul locurilor de munca vacante la nivel de tara.

Mai putini muncitori calificati

In ceea ce priveste rata medie anuala a locurilor de munca vacante, cea mai redusa disponibilitate a cererii de forta de munca salariata s-a constatat pentru ocupatiile de muncitori calificati si asimilati - grupa majora 7 (0,36%), iar in privinta numarului mediu anual al locurilor de munca vacante cea mai redusa cerere de forta de munca salariata a fost pentru ocupatiile de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit - grupa majora 6 (100 locuri vacante). Atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante, ocupatiile mentionate au fost urmate de cele ale membrilor corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori - grupa majora 1 (0,37% rata locurilor de munca vacante, respectiv 1.000 locuri vacante).

In profil teritorial, in 2012 cele mai ridicate valori atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante s-au inregistrat in regiunile Bucuresti-Ilfov si Nord-Est (0,73% pentru fiecare in parte, iar numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a fost de 6.700 locuri vacante, respectiv 3.600 locuri vacante).

De asemenea, in regiunea Bucuresti-Ilfov, numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a reprezentat 27% din numarul locurilor de munca vacante din intreaga tara.

La polul opus, atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante cele mai scazute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1.200 locuri vacante), urmata de regiunea Sud-Est (0,42%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Fata de anul 2011, cea mai semnificativa diminuare a ratei medii anuale a locurilor de munca vacante s-a inregistrat in regiunea Vest (-0,22 puncte procentuale), urmata de regiunea Nord-Est (-0,19 puncte procentuale), iar in sens contrar, cu cea mai importanta crestere, s-a regasit regiunea Sud-Est (+0,08 puncte procentuale).

In ceea ce priveste numarul mediu anual al locurilor de munca vacante cele mai relevante scaderi s-au inregistrat in regiunile Nord-Est si Vest (cu 700 locuri vacante pentru fiecare in parte). Cu cea mai accentuata crestere fata de anul 2011 s-a regasit regiunea Bucuresti-Ilfov (+600 locuri vacante).