Suprasolicitarea la serviciu nu este boala profesionala! Medicii sustin ca nu se poate muri de la stres
Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti (ITM) a declansat o ancheta in cazul femeii care a intrat in coma la serviciu saptamana trecta si care a murit in weekend. Medicii care s-au ocupat de caz spun ca femeia a murit, cel mai probabil, din cauza miocarditei de care suferea, dar ca o concluzie finala se va sti dupa cercetarile Institutului de Medicina Legala.
Potrivit reprezentantilor ITM, institutia s-a autosesizat in acest caz, din cauza decesului femeii, asa cum prevede legislatia. Daca angajata a murit din cauza suprasolicitarii de la serviciu se va stabili ulterior, desi acest lucru este destul de dificil.
Medicii care s-au ocupat de cazul femeii nu au facut o legatura intre stres si cauzele mortii, sustinand ca aceasta a murit din cauza miocarditei de care suferea.
De altfel, desi au existat suspiciuni, in niciun caz de deces de pana acum nu s-a stabilit drept cauza suprasolicitarea la serviciu, mai ales ca stresul nu este recunoscut ca fiind boala profesionala.
“Nu se poate stabili suprasolicitarea de la serviciu drept cauza a decesului. Stresul nu duce la moarte, duce cel mult la o epuizare fizica si psihica. Astfel, organismul devine mai sensibil si mai predispus la contractarea de boli”, a spus pentru incont.ro, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, Vasile Astarastoaie.
El a explicat ca boala de care suferea femeia, miocardita virala, este extrem de grava si duce frecvent la deces.
“Inspectia Muncii poate verifica daca in compania respectiva se faceau ore suplimentare si daca acest lucru era o practica obisnuita in firma si in acest caz poate sanctiona angajatorul. Dar riscurile ca cineva sa moara din cauza epuizarii la locul de munca sunt zero”, a mai spus Astarastoaie.
Romanii muncesc cel mai mult dintre europeni
Daca angajata in cauza a murit din cauza suprasolicitarii la locul de munca ramane de vazut. Cert este ca romanii sunt printre angajatii din UE care efectueaza cele mai multe ore suplimentare.
Potrivit unui raport al Fundatiei europene pentru imbunatatatirea conditiilor de viata si munca (Eurofound), mai mult de jumatate dintre barbati si peste o treime dintre femei muncesc mai mult de 48 de ore pe saptamana, limita maxim admisa de legislatia europeana. Un numar comparabil de ore suplimentare mai muncesc si grecii, bulgarii si ungurii.
Durata maxima a timpului de lucru in UE este de 48 de ore pe saptamana, prevedere care se regaseste si in Codul Muncii din Romania.
La nivelul UE insa au loc mai multe discutii legate de acest subiect, Marea Britanie fiind unul dintre statele care au sustinut o clauza de drogare (opt-out clause). Potrivit derogarii, angajatii ar trebui sa poata opta sa munceasca mai mult de 48 de ore pe saptamana, mai ales cei care au mai multe contracte part-time.
Clauza functioneaza in Marea Britanie, unde timpul maxim de lucru saptamanal poate ajunge si pana la 60 de ore. Cel mai putin muncesc francezii, respectiv 37 de ore pe saptamana.
Pe acelasi subiect: