Studiul a mai constatat ca multe dintre aceste companii au cheltuit mai mult pentru activitati de lobby decat cu impozitele.

Raportul Institutului pentru Studii Politice din Washington a atins un subiect sensibil, intr-o perioada in care congressmenii trebuie sa ia decizii dificile pentru reducerea datoriilor nationale.

Dupa citirea raportului, reprezentantul democrat Elijah Cummings, membru al Comitetului pentru supraveghere si reforma guvernamentala, a cerut organizarea unor audieri pe tema compensatiilor salariale ale directorilor de companii.

Intr-o scrisoare adresata presedintelui acestui comitet, republicanul Darrell Issa, Cummings a cerut "examinarea contributiei acestor compensatii la criza economica".

El a mai intrebat de ce salariile directorilor generali si profiturile companiilor cresc pana la cer, in timp ce salariile muncitorilor stagneaza, iar somajul se mentine la un nivel inacceptabil de ridicat.

Cummings vrea sa stie si "in ce masura sistemul fiscal al tarii incurajeaza aceste disparitati din ce in ce mai mari".

La realizarea studiului, institutul a comparat remuneratiile directorilor cu impozitele platite de companii, excluzand taxele din strainatate si taxele locale.

Compensatiile salariale ale celor 25 de directori care au depasit impozitele pe profit ale companiilor lor au fost in medie de 16,7 milioane de dolari, comparativ cu o medie de 10,8 milioane de dolari in cazul directorilor companiilor incluse in indicele S&P 500.

Intre companiile care au platit directorilor printre cele mai mari salarii se numara General Electric, al carei director, Jeff Immelt, a castigat 15,2 milioane de dolari in 2010. Grupul a beneficiat in schimb de o returnare federala de impozite de 3,3 miliarde de dolari si a cheltuit 20,8 milioane de dolari pentru activitati de lobby si contributii la campanii.

eBay a platit directorului general suma de John Donahoe 12,4 milioane de dolari, in timp ce pentru 2010 a obtinut o returnare de impozite de 131 milioane de dolari.

Boeing a acordat directorului general Jim McNerney compensatii salariale de 13,8 milioane de dolari, a platit impozite de 13 milioane de dolari si a cheltuit 20,8 milioane de dolari pentru activitati de lobby si contributii la campanii.

Doua treimi dintre companiile analizate au mentinut impozitele la un nivel scazut prin intermediul subsidiarelor inregistrate in paradisuri fiscale precum Bermuda, Singapore si Luxemburg.

Citeste si:

Cum ar putea transforma mogulii Mexicul in gigantul lumii

Tara care, desi a fost in pragul falimentului, ar putea scoate intreaga Europa din criza