Cea mai importanta modificare pe care o propune noua grila de ierarhizare a functiilor in sistemul bugetar este majorarea salariului maxim, de la 12 salarii minime la 15 salarii.

Cu alte cuvinte, indemnizatia presedintelui, care este cel mai mare salariu al unui bugetar, se va majora cu inca trei salarii minime, fata de 2010.

Asta teoretic, pentru ca practic, acelasi proiect de lege prevede ca, in 2011, salariile bugetarilor vor creste cu valori cuprinse intre 1% si 20%, iar tot ce depaseste 2.500 de lei va primi procentul minim.

O alta schimbare semnificativa, care va influenta negativ salariile, in special pe cele de la baza grilei, va fi reducerea salariului de pornire (coeficientul 1 din grila de salarizare), care va fi, cel mai probabil, 640 de lei, comparativ cu 705 lei, cat este prevazut in actuala lege a salarizarii.

Desi o decizie in acest sens nu a fost inca luata, termenul limita fiind sfarsitul lunii octombrie, potrivit expunerii de motive a proiectului de act normativ, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, declara vineri ca, in prezent, la Ministerul Finantelor se fac simulari de calcul ale salariilor pe 2011, varianta cea mai plauzibila pentru coeficientul minim fiind 640 de lei.

Surprinzator este faptul ca, in timp ce raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu din sistem devine 1 la 15, fiind de asteptat, astfel, ca toti coeficientii sa creasca, se observa insa ca cele mai mari cresteri de salarii se inregistreaza in varful grilei (presedinte, parlamentari, premier sau ministri) si ca exista si situatii in care coeficientii scad (cadre didactice cu maximum 6 ani de experienta sau medici).

Sa luam, de exemplu, indemnizatia presedintelui, care, in acest an, a fost echivalentul a 12 salarii minime din sistemul bugetar, adica 8.460 de lei brut, luand in calcul un coeficient minim de 705 lei. Dupa taierea cu 25% din iulie, presedintele a ramas cu o indemnizatie bruta de 6.345 de lei.

In noul proiect de lege, salariul primului om in stat va echivala cu 15 salarii minime. Si chiar si in conditiile diminuarii acestuia de la 705 la 640 de lei, presedintele ar urma sa castige 9.600 de lei.

Si chiar daca legea nu se va aplica in forma actuala din 2011, avand in vedere constrangerile bugetare, majorarea coefientului maxim de la 12 la 15 va produce, in timp, o prapastie intre salariile din varful piramidei si cele de la baza, unele dintre acestea fiind, paradoxal, diminuate.

Pe acelasi model au fost majorate si salariile premierului si ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului. Astfel, daca in 2010 salariile brute ale acestora s-au calculat avand la baza un coeficient de 11,7, rezultand un salariu lunar de peste 8.248 de lei (6.183 de lei, dupa taierea cu 25%), dupa noua lege, coeficientul de ierarhizare va fi 14,63, iar salariul rezultat prin inmultirea cu un salariu minim de 640 de lei va fi de peste 9.363 de lei brut.

In cazul senatorilor, al deputatilor si al secretarilor de stat, coeficientul de ierarhizare creste de la 9,90 la 12,41, in timp ce pentru ministri, consilieri prezidentiali si pentru primarul Capitalei, acelasi coeficient se majoreaza de la 10,80 la 14,45.

Ce se intampla insa in cazul profesorilor si al medicilor, categorii profesionale care nu au fost multumite nici de actuala grila de salarizare?

Sa luam exemplul rectorilor si prorectorilor, situatie in care coefientii de ierarhizare cresc cu putin peste un punct. De exemplu, un rector va castiga 9,94 salarii minime, comparativ cu 8,50, in prezent. De asemenea, salariul unui prodecan se va majora de la 8,30 salarii minime la 9,46 salarii. In cazul decanilor, salariile vor creste de la 8,15 la 8,78 salarii minime.

Un profesor universitar, in schimb, aflat in primii ani la catedra, va castiga mai putin decat in prezent. Astfel, dupa noua grila de salarizare, care se va aplica de la anul, un profesor universitar cu o vechime de 10-15 ani, va primi 5,92 salarii minime, comparativ cu 6,40, in prezent.

Pentru aceeasi vechime la catedra, salariul unui conferentiar va fi de 3,89 salarii minime, in conditiile in care actuala grila prevede un coeficient de 4,15. Coeficientul de ierarhizare in cazul lectorilor a fost scazut de la 3,30 la 3,11, in timp ce remuneratiile asistentilor universitari vor scadea de la 2,95 salarii minime la 2,69.

De asemenea, salariul unui profesor gradul I, cu o vechime intre 2 si 6 ani scade considerabil, avand in vedere diminuarea coeficientului de la 3,15 la 2,82 si scaderea minimului luat in calcul de la 705 la 640 de lei.

Aceleasi scaderi de coeficienti se inregistreaza si in cazul medicilor primari, de la 5,25 la 4,86 sau in cazul medicilor specialisti, de la 4,15 la 3,70, ca sa luam doar cateva exemple.

Cele mai mari salarii le vor incasa medicii primari de medicina legala, cu un coeficient de 11,53, sau cei de la urgente si SMURD, respectiv de 6,07 ori salariul minim din grila.