Cel mai la indemana exemplu: Mihai Eminescu, cel care, inainte de a-si descoperi pasiunea pentru scris a fost mai atras de teatru.

Asa se face ca, inca din liceu, paraseste scoala pentru a se alatura trupei de teatru FannyTardini-Vladicescu. Printre primele indeletniciri ale poetului s-au numarat si acelea de bibliotecar, copist sau sufleur la Teatrul National.

Dupa aceste prime incercari “profesionale”, timp in care incepuse deja sa scrie poezie, urmeaza cursurile Universitatilor din Viena si Berlin, unde participa la cursuri de filozofie, drept, istorie si economie.

Multi dintre scriitorii romani au avut o inclinatie catre teologie si chiar au profesat inainte de a ajunge celebri datorita operei literare. Este cazul lui Ion Creanga, care a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Socola, al lui Gala Galaction, Tudor Arghezi sau Lucian Blaga.

Gala Galaction, de exemplu, desi initial s-a inscris la Facultatea de Litere si Filozofie, o abandoneaza in favoarea celei de Teologie. In 1922 este hirotonosit preot si lucreaza ca profesor la Facultatea de Teologie din Cluj.

Inainte de a deveni poetul pe care il stim cu totii, Tudor Arghezi (pe numele sau adevarat Ion Theodorescu) lucreaza ca tehnician la fabrica de zahar din Chitila. Ulterior devine diacon la Mitrolopia Bucurestilor, dupa care urmeaza o scoala de meserii in Elvetia.

Inainte de a deveni doctor in filozofie la Universitatea din Viena, Lucian Blaga a urmat, de asemenea, cursuri de teologie la Sibiu si Oradea, dar si de biologie.

Celebru teolog roman, cunoscut mai ales pentru ideile sale antisemite din perioada interbelica, Nichifor Crainic a urmat studii de specialitate la Bucuresti si Viena, fiind apoi profesor de teologie la Seminarul din Bucuresti si la Facultatea de Teologie din Chisinau.

Numeroase sunt, in litearatura romana, si cazurile de scriitori care au urmat facultati de drept. Nu se stie ce legatura exista intre formatia de avocat sau jurist si cea de scriitor, cert este ca autori precum George Toparceanu, George Bacovia, Mihail Sebastian sau Cella Serghi au facut cursuri de drept, unii dintre ei dedicandu-se insa publicisticii si literaturii inainte de a ajunge sa profeseze sau chiar inainte de a termina cursurile.

Toparceanu, de exemplu, dupa ce a avut si el un contact cu cele sfinte, lucrand ca functionar la Casa Bisericii, s-a inscris la Facultatea de Drept pe care a abandonat-o in favoarea celei de Litere, ramasa, de asemenea, neterminata.

George Bacovia nu a profesat niciodata meseria de avocat, desi si-a platit timp de zece ani cotizatiile la baroul din Bacau. In schimb a fost suplinitor, sef de birou, ajutor contabil, copist sau referent bibliotecar.

Pasiunea lui Caragiale pentru teatru s-a aratat din tinerete, acesta urmand cursuri de “declamatie si mimica” la Conservatorul din Bucuresti. Desi initial a ocupat un post de copist la Tribunalul Prahova, isi urmeaza pasiunea si se angajeaza sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti. Intre timp isi incearca norocul si ca revizor scolar sau ca functionar la Regia Monopolurilor, dar dupa ce scrie unele dintre cele mai cunoscute piese de teatru din literatura romana, este numit director general al teatrelor.

Se pare ca si matematica are poezia ei! Asa se face ca unul dintre cei mai apreciati poeti de la noi a fost si un remarcabil matematician. Cunoscut ca poet sub pseudonimul de Ion Barbu, primele publicatii ale lui Dan Barbilian (pe numele lui adevarat) au fost in Gazata Matematica.

Studiaza matematica la Facultatea de Stiinte din Bucuresti si isi sustine teza de doctorat. Este profesor de algebra la facultatea pe care a absolvit-o si este recunoscut in bransa prin procedura “spatiilor Barbilian”si prin “geometria inelelor”.

In plan literar, este cunoscut prin doua volume de poezii, “Dupa melci”si “Joc secund”.

Alt scriitor celebru care si-a urmat si profesia pentru care s-a pregatit a fost si scriitorul Vasile Voiculescu. Desi initial se inscrie la Facultatea de Litere si Filozofie, termina insa Medicina, luandu-si doctoratul in 1910. Practica medicina la tara, iar in timpul primului razboi mondial este medic militar la Barlad.

Aici il cunoaste pe Alexandru Vlahuta si debuteaza cu volumul Poezii in 1916. Pe langa poezie, a scris si proza si piese de teatru. Este cunoscut mai ales pentru proza fantastica, dar si pentru poezia cu puternice accente religioase.