"Sunt sute de mii de romani care au actiuni rezultate din planul de privatizare in masa la inceputul anilor '90. Foarte multi dintre ei au uitat sau nici nu stiu ca au aceste actiuni. In cele doua zile de targ, vineri si sambata, au ocazia sa descopere, gratuit, de la Depozitarul Central daca au sau nu actiuni. In general, discutam de cateva sute de lei, bani pe care romanii nu stiu ca ii au si-i pot utiliza....Discutam de cateva sute de lei de persoana, iar suma totala se ridica la 400 - 600 milioane de euro. Sunt sume colosale detinute de sute de mii de romani, unii dintre ei pot sa mosteneasca. Persoanele interesate se pot prezenta la cortul Depozitarului Central din Piata Universitatii cu buletinul pentru a obtine o adeverinta daca au actiuni, la ce companii si cate titluri detin. Ulterior, se pot adresa unui broker pentru a vinde actiunile", a spus Lucian Anghel, citat de Agerpres.

Depozitarul Central va oferi o serie de servicii gratuite in cadrul targului Banii Tai Expo 2016, organizat de Bursa de Valori Bucuresti pe 27 si 28 mai, in Piata Universitatii.

La Targul Banii Tai Expo, Depozitarul Central va fi reprezentat de specialisti ai institutiei de la care vizitatorii targului vor putea afla pe loc si gratuit daca sunt actionari ai emitentilor listati pe bursa.

In plus, detinatorii de instrumente financiare care nu sunt clienti ai unei case de brokeraj si doresc incasarea dividendelor in contul bancar propriu isi vor putea inregistra tot gratuit codul IBAN, pe baza unui extras de cont de la banca.

Citeste si: Moartea unui oras. Inchiderea combinatului chimic Tarnaveni, unul dintre cele mai importante din tara, a distrus o comunitate si a lasat milioane de reziduuri

“Marea privatizare” sau “Cuponiada”, cum a fost numita in epoca, a debutat in anul 1991, printr-o lege care prevedea tranformarea fostelor intreprinderi de stat din regimul comunist in societati comerciale sau regii autonome. In baza acestei legi, s-a infiintat Fondul Proprietatii de Stat (FPS), care ulterior si-a schimbat denumirea in Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Proprietatii Statului (APAPS), apoi in Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care functioneaza si in prezent.

Atributiile acestei institutii erau sa demareze procesul de privatizare a marilor colosi industriali comunisti, pe care statul nu-si mai permitea sa-i intretina, dar si la cererea institutiilor financiare internationale, in speta FMI, de la care Romania s-a imprumutat de mai multe ori, dupa Revolutia din 1989.

Potrivit legii, participatiile statului la aceste societati, in proportie de 30%, au fost transferate catre cinci fonduri regionale – SIF-uri, iar restul a ramas la FPS, care urma sa privatizeze companiile. Procentele din administrarea SIF-urilor au fost tranformate in actiuni (cupoane) si impartite populatiei, in doua transe: in 1992 si in 1995. In timp, sumele s-au devalorizat din cauza inflatiei, cupoanele au fost vandute catre terti pentru sume nesemnificative, iar majoritatea a uitat de ele.

Acumuland datorii imense in timp, multe dintre combinatele si fabricile comuniste au fost privatizate pe un dolar, taiate si vandute la fier vechi, noii proprietari valorificand terenurile de sub ele.

Procesul privatizarii colosilor de stat nu s-a incheiat nici pana in prezent, pe lista regasindu-se companiile de transport feroviar si naval, Tarom, Posta Romana si gigantii energetici. Desi a fost conditie de acordare a imprumuturilor de la FMI din ultimii ani, privatizarea acestora nu s-a incheiat inca.