In timp ce mii de milioane de dolari s-au evaporat din averile americanilor in ultima saptamana, impactul psihologic a fost mare atat in randul celor bogati, cat si in al celor cu un salariu sau o pensie modeste, ambele categorii de consumatori cautand sa reduca cheltuielile.

“Majoritatea oamenilor nu sunt interesati, in viata de zi cu zi, de finante si de evolutia pietelor financiare, dar, dintr-o data, aceasta problema a devenit principala preocuapre, cand vad cati bani se pierd sau se castiga pe burse”, a explicat Andrew Lo, profesor de finante la MIT Sloan School of Management.

“Aceasta perceptie, a pierderilor masive, i-a facut pe oameni reticenti la ideea de a cheltui bani, iar acesta este exact lucrul de care nu avea nevoie economia, aflata inca in convalescenta”, a mai spus profesorul.

Ceea ce se intampla acum in America, si nu numai, este ceea ce economistii numesc “efectul bunastarii” – ideea succesului sau a esecului ii face pe oameni sa cheltuiasca mai mult sau sa reduca cheltuielile, iar acest lucru afecteaza economia.

Criza a afectat deja bunastarea gospodariilor in ultimii patru ani, populatia pierzand mai mult de 10.000 de miliarde din 2008 si pana in prezent, ceea ce a dus la scaderea consumului, generand marea depresiune.

In America, cheltuielile de consum genereaza, in medie, 70% din produsul intern brut pe cap de locuitor, de aceea economistii urmaresc cu mare atentie evolutia increderii consumatorilor in revenirea economiei.

Potrivit unui studiu al J.P. Morgan Chase din acest an, fiecare scadere a indicelui S&P 500 cu 100 de puncte se traduce printr-o reducere cu 1.000 de miliarde de dolari a bunastarii populatiei si cu 1,5% scadere a consumului.

Doar in ultima luna, indexul S&P 500 a scazut cu 223 de puncte, care se poate traduce prin saracirea americanilor cu 2.200 de miliarde de dolari, potrivit calculelor J.P. Morgan Chase.

Ultimele date de la Departamentul de Comert arata statistici ingrijoratoare referitoare la consum: acesta a scazut cu 0,2% in iunie, cea mai mare scadere din ultimii doi ani, in conditiile in care veniturile au crescut modest, cu 0,1%.

Criza datoriilor din zona euro si problemele din SUA mentin volatilitatea pe pietele financiare

Cum va afecta aceasta scadere a bunastarii populatiei cosumul depinde de cum se comporta bursele in perioada urmatoare. Dupa ce Rezerva Federala a anuntat mentinerea dobanzii de politica monetara aproape de zero pentru urmatorii doi ani, indicele Dow Jones a crescut cu 4%, dupa o zi in care bursele cazusera la acelasi nivel de la debutul crizei din 2008. Dar in ziua urmatoare, bursele au picat din nou, pierzand tot ce castigasera cu o zi inainte.

„Totul depinde de cat timp vor persista aceste fluctuatii in pietele financiare. Consumatorii stiu ca este posibil ca problemele sa fie temporare si atunci nu vor incepe sa taie cheltuielile de maine. Dar daca dupa o luna fluctuatiile persista, asta este altceva”, explica Scott Hoyt, senior director la Moody's Analytics.

Cu o criza a datoriilor in zona euro care este abia la inceput si cu o usoare incertitudine legata de abilitatea Washingtonului de a-si redresa economia, multi experti spun ca nu exista nicio speranta ca volatilitatea de pe pietele financiare sa se stabilizeze in saptamanile care urmeaza.

“Am avut cateva ghinioane dupa criza financiara din 2008 si nu ma astept ca bursa sa-si revina din actuala destabilizare, pentru ca peisajul general nu arata bine deloc”, spune Sung Won Sohn, fost economist sef la Wella Fargo si profesor de economie la Universitatea din California.

“Bursa pare sa aiba probleme fundamentale. Pana acum, piata a stat foarte bine datorita profiturilor sanatoase ale corporatiilor, multe dintre ele venind din alte parti ale lumii. Acum ne uitam ca majoritatea tarilor, din Europa, pana in America Latina si China, incep sa sufere, ceea ce va avea un efect negativ si asupra bursei”, a mai spus profesorul de economie.