În urma unei conferinţe interguvernamentale, cei doi premieri au estimat că introducerea unei asemenea condiţionalităţi se poate face numai prin modificarea tratatelor UE.

''Obiectivul nostru este să prevenim un mecanism care nu va consolida, ci va submina statul de drept în interiorul UE prin degradarea lui la un instrument politic. Condiţionalitatea propusă eludează Tratatul UE, foloseşte definiţii vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare asupra justificării sancţiunilor şi nu cuprinde garanţii procedurale concrete'', au explicat cei doi lideri în declaraţia lor comună, scrie Agerpres.

Propunerea lor comună este ca mai întâi ”să fie puse la dispoziţie fondurile necesare cât mai repede posibil” şi apoi ”să vedem dacă trebuie să legăm statul de drept şi interesele financiare ale Uniunii”, consemnează France Presse.

”Propunerea actuală este inacceptabilă pentru Ungaria”, a spus Viktor Orban într-o declaraţie de presă consemnată de agenţia EFE, adăugând că o asemenea condiţionalitate în UE ”va servi la crearea unei supremaţii a majorităţii, nu a dreptului”.

Legarea dezbaterii politice privind statul de drept de gestionarea economică a crizei provocate de pandemia de coronavirus este ”iresponsabilă”, a mai declarat premierul ungar, susţinând că această criză necesită decizii economice rapide.

Cât despre dreptul de veto, Viktor Orban a amintit că acesta este prevăzut în tratatele UE şi o ţară membră îl poate exercita atunci când consideră că îi sunt afectate interesele, iar în cazul de faţă ”Ungaria nu va accepta o propunere care să fie inacceptabilă pentru Polonia, şi invers”.

La rândul său, Mateusz Morawiecki a estimat că propunerea privind condiţionarea accesării fondurilor europene ”este motivată politic” şi ea ”ar putea conduce la dezintegrarea UE”.

”Propunerea noastră comună este să facilităm adoptarea rapidă a pachetului financiar prin stabilirea unui proces în doi timpi. Pe de o parte, să limităm domeniul de aplicare al oricărei condiţionalităţi bugetare suplimentare pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii conform concluziilor Consiliului European din luna iulie. Pe de altă parte, să discutăm în Consiliul European dacă trebuie stabilită o legătură între statul de drept şi interesele financiare ale Uniunii. Dacă se decide astfel, atunci procedurile corespunzătoare prevăzute în Tratate, inclusiv convocarea unei conferinţe interguvernamentale, trebuie luate în considerare pentru a negocia modificările necesare ale Tratatelor”, menţionează de asemenea cei doi prim-miniştri în declaraţia lor comună.

De ce se tem cele două țări

Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.

În cadrul unui vot preliminar la reuniunea de săptămâna trecută a reprezentanţilor permanenţi ai statelor UE, Polonia şi Ungaria şi-au pus în aplicare ameninţarea că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul de redresare ''Next Generation'' (de 750 de miliarde de euro), dacă va fi adoptat acordul convenit la începutul lunii între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE privind introducerea criteriului condiţionalităţii.

Acest acord prevede că, la propunerea Comisiei Europene şi cu aprobarea unei majorităţi calificate a statelor membre, vor putea fi suspendate fondurile europene în cazul statelor membre acuzate că încalcă statul de drept (independenţa justiţiei, a presei, drepturile fundamentale etc), mecanism considerat de guvernele polonez şi ungar un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.

Cum Ungaria şi Polonia nu puteau opri singure acest mecanism de condiţionalitate a accesării fondurilor europene, adoptat la acea reuniune prin majoritate calificată, rezervele exprimate de aceste ţări au împiedicat adoptarea acordului asupra cadrului financiar plurianual şi a deciziei privind resursele proprii, care necesită unanimitate.

Această criză a creat şi tensiuni în interiorul Partidului Popular European (PPE), din care face parte şi formaţiunea Fidesz a premierului Viktor Orban, în prezent autosuspendată din PPE. Astfel, eurodeputatul ungar Tamas Deutsch, membru al Fidesz, l-a acuzat pe preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, germanul Manfred Weber, că se comportă ca un membru al Gestapo-ului. ''El spune că dacă nu avem nimic de ascuns, atunci nu avem de ce a ne teme. Mi-aduc aminte că Gestapo-ul (...) avea acelaşi slogan'', a declarat eurodeputatul, citat France Presse, el susţinând că aceste afirmaţii ale sale sunt ''amuzante şi uşoare în comparaţie cu ceea ce spun unii eurodeputaţi despre Ungaria''.

La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Poloniei şi Ungariei ca, dacă nu doresc mecanismul de condiţionalitate, să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în loc să blocheze bugetul european şi planul de relansare post-pandemie.