Acordul obţinut pentru instituirea unui nou mecanism pentru sancţionarea anumitor încălcări ale statului de drept în blocul comunitar vine după ce Germania, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a înaintat o propunere care permite blocarea unor bani din bugetul comun al UE dacă, de exemplu, instanţele naţionale nu sunt considerate suficient de independente pentru a preveni o folosire necorespunzătoare a fondurilor, relatează DPA, preluată de Agerpres.

Polonia şi Ungaria, în conflict cu Bruxellesul în legătură cu unele reforme considerate a încălca statul de drept, s-au opus vehement unui astfel de instrument şi au ameninţat anterior că vor bloca adoptarea bugetului pe termen lung al UE şi pachetul de recuperare economică în contextul pandemiei de coronavirus dacă se avansează cu acest mecanism.

"Acordul încheiat astăzi este o etapă importantă pentru protejarea valorilor UE. Pentru prima dată, am convenit un mecanism care permite UE să oprească finanţarea pentru guvernele care nu respectă valorile comune, cum ar fi statul de drept", a transmis eurodeputatul finlandez Petri Sarvamaa (grupul PPE), co-raportor în acest dosar, după încheierea negocierilor, se arată într-un comunicat de presă al PE.

Înţelegerea trebuie acum adoptată formal de Parlament şi de miniştrii din UE.

Eurodeputaţii au reuşit să obţină ca noua lege să nu se aplice doar atunci când fondurile UE sunt folosite abuziv în mod direct, ca în cazurile de corupţie sau de fraudă, se arată în comunicatul PE.

Legea "se va aplica de asemenea aspectelor sistemice legate de valorile fundamentale ale UE pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi libertatea, democraţia, egalitatea şi respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile minorităţilor", conform PE.

Negociatorii PE au insistat de asemenea ca frauda şi evaziunea fiscale să fie acoperite de mecanism, incluzând atât cazurile individuale, cât şi situaţiile generalizate şi recurente.

De asemenea, a fost introdus un articol special care clarifică sfera de posibile încălcări, enumerând exemple de cazuri precum ameninţarea independenţei puterii judiciare, necorectarea deciziilor arbitrare sau ilegale şi limitarea recursurilor juridice.

Parlamentul European mai precizează că negociatorii săi au reuşit să menţină un aspect preventiv puternic pentru mecanism. Astfel, el va putea fi declanşat nu doar când o încălcare afectează direct bugetul, dar şi când există un risc mare de a se întâmpla asta, ceea ce permite ca mecanismul să evite să se ajungă în situaţii în care fonduri ale UE ar putea finanţa acţiuni care contravin valorilor UE.

Pentru a se garanta că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE, cum ar fi studenţii, agricultorii sau organizaţiile neguvernamentale, nu sunt penalizaţi din cauza acţiunilor guvernelor lor, eurodeputaţii au insistat ca aceştia să poată depune o plângere la Comisia Europeană printr-o platformă online, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele care le-au fost promise. Comisia va avea de asemenea posibilitatea să facă o corecţie financiară prin reducerea viitoarei tranşe de ajutor din partea UE către ţara vizată.

PE a obţinut de asemenea o reducere a timpului de care vor dispune instituţiile UE pentru adoptarea de măsuri împotriva unui stat membru, dacă sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept, la cel mult 7-9 luni, în loc de 12-13 luni cum cerea iniţial Consiliul.

Comisia, după ce stabileşte existenţa unei nereguli, va propune declanşarea mecanismului de condiţionalitate împotriva unui guvern al UE. Consiliul va dispune atunci de o lună pentru a adopta măsurile propuse, sau trei luni în cazuri excepţionale, cu o majoritate calificată. Comisia se va putea folosi de dreptul său de a convoca reuniunea Consiliului pentru a se asigura că termenul este respectat.