În cadrul unei dezbateri cu vicepreședintele CE, Věra Jourová și cu președinția croată, majoritatea vorbitorilor au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației, informează Parlamentul European, într-un comunicat.

Mai mulți deputați au solicitat Comisiei Europene să finalizeze examinarea modificărilor legislative și să deschidă procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Aceștia au solicitat în mod expres ca plățile către Ungaria să fie oprite, în cadrul noilor perspective financiare și al planului de redresare, dacă principiile statului de drept nu sunt respectate. Aceștia au criticat, de asemenea, atitudinea pasivă a Consiliului și au insistat asupra continuării procedurii prevăzute de articolul 7, inițiate deja de Parlament.

Unii deputați au apărat deciziile adoptate de parlamentul ales în mod democratic în Ungaria și au comparat măsurile excepționale adoptate în această țară cu cele adoptate de alte state membre ale UE, cum ar fi Franța sau Spania.

În rezoluția sa din 17 aprilie, Parlamentul a declarat deja că deciziile Ungariei de a prelungi starea de urgență pe termen nelimitat, de a autoriza guvernul să se pronunțe prin decret și de a slăbi supravegherea Parlamentului sunt „total incompatibile cu valorile europene”.

Deputații au subliniat faptul că toate măsurile legate de COVID-19 „trebuie să fie în conformitate cu statul de drept, să fie strict proporționale [...], legate în mod clar de criza sanitară actuală, limitate în timp și să facă obiectul unui control periodic.”

Ungaria face obiectul unei proceduri în desfăşurare în cadrul Art. 7 al Tratatului UE

Luna trecută, și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia din Ungaria, după adoptarea de măsuri speciale pentru a face faţă crizei coronavirusului.

"Înţeleg că statele membre trebuie să ia măsuri de urgenţă pentru a face faţă crizei sanitare imediate. Însă sunt îngrijorată că unele măsuri merg prea departe. Sunt preocupată în special de situaţia din Ungaria", a declarat ea într-o conferinţă de presă la Bruxelles, potrivit Agerpres.

"Dacă va fi nevoie, vom lua măsuri, aşa cum am făcut şi în trecut", a adăugat Ursula von der Leyen.

Legea adoptată de parlamentul de la Budapesta introduce o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare pentru răspândirea de "ştiri false" despre virus sau despre măsurile guvernului, în contextul în care puţinele organe media independente din ţară se confruntă deseori cu astfel de acuzaţii.

Noile dispoziţii îi permit premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului.

"Guvernele au nevoie de instrumente pentru a acţiona rapid în vederea protejării sănătăţii publice şi numeroase state membre fac acest lucru în prezent", a subliniat din nou joi Ursula von der Leyen. "Aceste măsuri de urgenţă trebuie să fie limitate la ceea ce este necesar, trebuie să fie strict proporţionale, nu trebuie să dureze pe termen nedefinit şi, foarte important, trebuie supuse unei monitorizări regulate", a adăugat preşedinta CE.

Totodată, preşedintele PPE Donald Tusk are în vedere o excludere a Partidului Fidesz al lui Viktor Orban, în urma deciziilor de la Budaăesta, pe care me consideră ”inacceptabile”. Măsurile de urgenţă adoptate în Ungaria sunt ”moral inacceptabile”, a denunţat Donald Tusk într-o scrisoare. Aceste noi dispoziţii permit Guvernului ungar să conducă prin decret şi să ocolească aprobarea Parlamentului. De asemenea, situaţia de urgenţă nu este limitată în timp.

Viktor Orban, care critică deseori Bruxellesul, şi-a înmulţit în ultimii zece ani măsurile controversate şi este cu regularitate denunţat pentru atacurile sale împotriva opoziţiei, mass-media, universităţilor, ONG-urilor şi solicitanţilor de azil.

Ungaria face obiectul unei proceduri în desfăşurare în cadrul Articolului 7 al Tratatului Uniunii pentru încălcarea valorilor UE, ceea ce poate duce în teorie la sancţiuni.