Erdogan a amintit, în interviul difuzat luni, de acordul de cooperare militară şi de securitate semnat la sfârşitul lunii trecute la Tripoli de ţara sa şi Libia, subliniind că acesta permite "extinderea la maximum a teritoriului asupra căruia" au autoritate cele două state, scrie Agerpres.

O astfel de iniţiativă ar irita însă Grecia, care a criticat acordul dintre Libia şi Turcia, apreciind că acesta încalcă "dreptul maritim internaţional şi frontierele maritime ale unor insule greceşti". Vineri, Grecia a anunţat expulzarea ambasadorului libian la Atena.

Preşedintele turc a menţionat în interviul citat că Turcia urmează să trimită o navă de foraj în Mediterana de est şi şi-ar putea extinde eforturile de explorare din Marea Neagră şi din apele internaţionale.

În largul Ciprului operează deja mai multe nave turceşti care caută petrol şi gaz, subiect de tensiuni între Uniunea Europeană, în care acesta este membru, şi Turcia, care a ocupat nordul insulei. La începutul lui noiembrie, UE a avansat în demersurile vizând impunerea de sancţiuni Turciei pentru astfel de foraje ilegale, adoptând oficial un cadru juridic pentru sancţionarea persoanelor implicate.

Descoperirea din ultimii ani a unor zăcăminte uriaşe de gaze în Mediterana de Est a trezit interesul Ciprului şi al Turciei, ţări între care s-a declanşat un conflict pe această temă.

Ankara, care a trimis deja mai multe nave de foraj protejate de armată - după cum afirmă autorităţile turce -, apreciază că resursele ar trebui împărţite echitabil între cele două ţări.Ciprul respinge însă categoric această ipoteză, pe care o consideră "inacceptabilă".

Teritoriul insulei Cipru este divizat după invazia armatei turce în treimea nordică a insulei în 1974, în urma unei lovituri de stat ce urmărea alipirea insulei la Grecia.

Republica Cipru, membră a UE, îşi exercită autoritatea doar asupra restului de două treimi a teritoriului insulei. În nord se află autoproclamata Republica turcă a Ciprului de Nord (RTCN), susţinută de Ankara şi nerecunoscută de comunitatea internaţională.

Bruxellesul a adoptat la jumătatea lunii iulie o serie de măsuri politice şi financiare vizând sancţionarea continuării forajelor pe care Turcia le realizează în mod ilegal în apele teritoriale ale Ciprului, în pofida avertismentelor primite. Cea mai semnificativă măsură adoptată de Bruxelles este tăierea a 145,8 milioane de euro din fondurile europene de care Turcia urma să beneficieze în 2020.