Desi folosirea platilor electronice implica si costuri de securitate din ce in ce mai ridicate, se pare ca acestea sunt mai mici comparativ cu costurile pe care le implica printarea banilor. Suedia cheltuieste in jur de 1,2 miliarde de dolari cu tiparirea banilor, adica 0,3% din PIB-ul tarii.

Pe de alta parte, Asociatia Suedeza a Bancherilor sustine ca aceasta tendinta de folosire cu preponderenta a platilor electronice a dus si la o scadere a furturilor din banci. De exemplu, in 2012, au avut loc numai cinci jafuri, cea mai scazuta rata din ultimii 30 de ani.

Dar in ciuda tendintei tot mai accentuate de a elimina banii cash din viata de zi cu zi a consumatorilor, o analiza a companiei de cercetare de piata Sifo arata ca ar fi imposibil o renuntare completa la banii lichizi.

Doi din trei suedezi inca mai cred ca a avea bani cash este un drept al omului, in timp ce profesorul Niklas Arvidsson a spus, pentru publicatia The Local, ca abia in 2030 in Suedia se va putea vorbi despre o societate in care sa nu se mai foloseasca deloc bani lichizi.

Desi platile cu cardul au castigat teren in Europa in ultimii ani, eliminarea totala a banilor lichizi este departe. In Italia, de exemplu, trei sferturi dintre tranzactii se fac inca cu bani cash.