Noptile tensionate din aceste cartiere unde se concentreaza imigrantii saraci ridica semne de intrebare asupra integrarii in Suedia, unde 15% din populatie este de origine straina.

Blocurile colorate din Husby inca mai seamana cu ce erau atunci cand au fost construite, in anii '70. Cu cateva diferente insa: culorile au devenit mai sterse odata cu trcerea timpului, antenele de satelit au inflorit pe balcoane, unele ferestre au fost echipate cu gratii, usile au fost blindate, iar ici-colo se vad graffiti pe care municipalitatea se straduieste sa le stearga. Cartierul are cateva magazine, cu alura cosmopolita.

La Symba Afro Caribbean Cosmetics, Saron Haile, care se afla de trei ani in Suedia, prefera sa vorbeasca engleza mai degraba decat suedeza. "Nu lucrez aici decat uneori dimineata", spune ea.

La magazinul de haine Jambo, situat un pic mai departe, doi vanzatori somalezi recunosc ca nu vorbesc nici suedeza, nici engleza. Husby este un produs al "Miljonprogrammet", un proiect ambitios pe zece ani, lansat in 1965, care urma sa ofere locuinte accesibile claselor populare.

Dar acest succes al Guvernului social-democrat a fost umbrit rapid de delincventa si de concentrarea problemelor sociale in cartierele create in acest fel. Clasele medii au plecat de aici, in timp ce sute de mii de fosti iugoslavi, irakieni, afgani sau somalezi, intre altii, au ramas.

Segregarea prin locuinta, simplul fapt de a locui la o "adresa proasta", reprezinta, potrivit sociologilor, unul dintre principalele motive care impiedica imigrantii sa isi gaseasca un loc de munca la fel de repede ca restul populatiei.
In randul suedezilor imigranti de a doua generatie, multi spun ca ajung rareori sa fie chemati la un interviu de angajare.
"Vrem locuri de munca", sustine Jamil, un locuitor din Husby de origine irakiana, in varsta de 22 de ani, care lucreaza ca gradinar.

Daca Suedia este considerata un model in Europa pentru rata scazuta a somajului (8,2% in aprilie), acest lucru nu este valabil si in ceea ce priveste tinerii (27,2% dintre cei cu varste mai mici de 24 de ani nu au locuri de munca). Chiar si locurile de munca mai putin dorite, precum curatenia, sunt greu de obtinut, potrivit lui Jamil. "Stiti de ce? Este un delict numit infractionalitate minora cu stupefiante care este foarte raspandit aici in Husby, iar acest lucru te urmareste zece ani, chiar daca ei spun ca este minora". Tinerii revoltati "au simtit ca trebuie sa actioneze pentru a aduce aici presa, pentru a aduce politia, pentru a schimba situatia. Dintr-odata, in utlimele trei zile am fost cu adevarat interesanti. Husby este pe harta lumii", spune el.

Daniel, muncitor social in varsta de 24 de ani, explica ce dificil a fost pentru el sa isi gaseasca de munca din cauza reputatiei proaste a cartierului in care locuieste. "Din nefericire, nu am obtinut de munca decat atunci cand am venit din Akalla sau Kista", doua periferii invecinate, dar mai putin prost-vazute. "Exista multa furie impotriva politiei si multa furie impotriva politicienilor", adauga el.

Ileana Lukacs, venita din Romania in urma cu 40 de ani si care locuieste provizoriu in Husby, deplange imaginea negativa atribuita acestui cartier. "Am un baiat in varsta de 23 de ani care trimite CV-uri. A facut facultate si este foarte ambitios, dar inca nu a gasit nimic".

El considera ca problema s-a agravat. "Era foarte usor de gasit un loc de munca in anii '80. La un moment dat, am mers in centru dimineata pentru a cauta un loc de munca, iar dupa-amiaza eram angajata", povesteste ea. "Niciodata nu am ramas fara munca. Este un scenariu ingrozitor pentru copiii mei", afirma ea.