Anul trecut, Guvernul german, cele 16 landuri, precum şi bugetul asigurărilor sociale, au înregistrat un surplus de 58 miliarde de euro (65,8 miliarde de dolari), o sumă echivalentă cu 1,7% din Produsul Intern Brut.

Acesta este al cincilea an consecutiv în care Germania înregistrează un excedent bugetar, prima economie europeană neavând probleme în a respecta regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

Veniturile colectate de Guvern (la nivel federal, regional şi comunal) s-au ridicat la 1.543,6 miliarde de euro, compensând nivelul cheltuielilor, de 1.485,6 miliarde de euro. Comparativ cu 2017, veniturile au crescut cu 4,7% iar cheltuielile cu 3,2%.

Citește și: Cea mai mare economie a UE raportează record de locuri de muncă vacante: 1,5 milioane. Țara are cei mai mulți angajați din istorie

Cu toate acestea, Germania, cea mai puternică economie de pe continentul european și a patra cea mai mare din lume, dă tot mai multe avertismente că perioada de creștere susținută a trecut și că urmează o perioadă de criză. Iar economiștii spun că, dacă Germania cade, Europa cade.

Anul 2018 este posibil să fie ultimul de maximă prosperitate. "Vremurile bune când statul colecta mai multe taxe decât se aştepta se apropie de sfârşit. Trebuie să fim pregătiţi pentru această situaţie", a declarat Johannes Kahrs, un expert pe buget de la Partidul Social Democrat.

"Trebuie să începem să apăsăm pedala de frână la cheltuieli", a declarat la rândul său Eckhardt Rehberg de la Uniunea Creştin Democrată, principalul partid al coaliţiei la putere.

De la excedent, pe deficit

Publicaţia Der Spiegel scria recent că Guvernul german se va confrunta cu un deficit de aproximativ 100 de miliarde de euro la planurile sale bugetare până în 2023 din cauza încetinirii economiei, potrivit unui document întocmit de experţii grupului parlamentar al conservatorilor cancelarului Angela Merkel.

Deși acum pe excedent, aşteptata creştere a cheltuielilor cu ajutoarele de dezvoltare, contribuţiile UE şi cele de apărare reprezintă un risc pentru buget până în 2023 deoarece ele nu sunt încă finanţate, susţine Der Spiegel, preluat de Agerpres.

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, s-a angajat recent să menţină un buget echilibrat până în 2022, în pofida majorării cheltuielilor cu asistenţa socială. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Guvernul de la Berlin a redus cu 9% investiţiile, de la un nivel previzionat în 2018 de 37 de miliarde de euro la 33,5 miliarde de euro în 2022.

Însă Olaf Scholz crede că anii de bunăstare în Germania s-au terminat, conform unui interviu publicat duminică de săptămânalul Bild am Sonntag.

''Vremurile bune în care statul încasează mai multe impozite decât se aşteaptă s-au terminat. Pentru anul 2018 avem din nou excedent bugetar, dar s-au dus anii vacilor grase. De acum înainte nu mai mă aştept la niciun excedent bugetar neprevăzut, cu atât mai puţin de asemenea dimensiuni' cum au fost cele înregistrate în ultimii ani", a estimat oficialul german în interviu.

Această previziune a sa este unul dintre motivele pentru care ministrul social-democrat respinge ideea sprijinită de blocul conservator de a fi eliminat complet impozitul de solidaritate de 5,5%, pe care contribuabilii trebuie să-l plătească de la reunificarea Germaniei pentru a susţine finanţarea infrastructurii şi a altor măsuri destinate dezvoltării regiunilor care au făcut parte din fosta Republică Democrată Germană (RDG).

Dar ministrul Olaf Scholz a confirmat că începând din anul 2021 circa 90% dintre contribuabili nu vor mai plăti acest impozit, care de atunci va fi perceput numai celor cu venituri foarte mari, astfel că din acel an statul va pierde în fiecare an venituri de circa 10 miliarde de euro.